Cluj 8°C
Constanța 9°C
Chineza cucerește TikTok: Moda care învinge strategia Beijingului
Tineri din întreaga lume se declară „în proces de transformare în chinezi” pe rețelele sociale, inițiativă virală ce reflectă ascensiunea „soft power”-ului Chinei. Videoclipurile în care utilizatorii adoptă stilul de viață chinezesc, de la consumul de apă fierbinte cu goji până la purtarea șlapilor prin casă, adună milioane de vizualizări. Fenomenul scoate în evidență o strategie de influențare globală care pare să aibă succes, depășind eforturile oficiale ale guvernului chinez.
China și soft power-ul: o strategie de succes
Guvernul chinez a investit considerabil în ultimii ani pentru a-și face simțită prezența pe scena internațională, utilizând conceptul de „soft power”. Acesta se referă la capacitatea de a atrage și de a convinge, mai degrabă decât de a constrânge. Eforturile, concentrate pe promovarea culturii și a valorilor chinezești, au inclus proiecte ambițioase precum Inițiativa „Belt and Road” și investiții în Institutele Confucius. Cu toate acestea, succesul acestor inițiative a fost limitat, în comparație cu impactul neașteptat al tendinței „a deveni chinez”. Ambasadorul Chinei în Statele Unite, Xie Feng, chiar a menționat fenomenul în promovarea unei noi politici de tranzit fără viză, îndemnând americanii să experimenteze „o Chină reală, dinamică și panoramică”.
Tendința actuală este doar ultimul exemplu al modului în care produsele și obiceiurile chinezești sunt acum percepute ca fiind „cool” la nivel global. Filme, muzică, jucării și chiar gesturi banale, precum băutul de apă fierbinte, sunt adoptate de tineri din întreaga lume. Un profesor de la Universitatea din New York, Shaoyu Yuan, subliniază că China câștigă un „soft power real”, cultura și „chinezismul” devenind familiare și reproductibile în viața de zi cu zi. El adaugă că această legitimitate se obține prin gust, utilitate și divertisment.
Reacții mixte în comunitatea chinezo-americană
În timp ce tendința este considerată un succes pentru China, în special de China Global Times, sentimentele în rândul comunității chinezo-americane sunt amestecate. Sherry Zhu, o tânără de 23 de ani, a postat videoclipuri umoristice legate de obiceiurile chinezești, clipuri care au fost distribuite pe scară largă. A fost un succes. Totuși, au existat și reacții mai critice, considerându-se că fenomenul ar putea reprezenta o formă de apropriere culturală. Elise Zeng, o altă tânără din Brooklyn, amintește de perioada pandemiei de COVID-19, când asiaticii au fost victimele unor atacuri xenofobe. Zeng a subliniat că aprecierea culturală nu șterge rasismul, ci, dimpotrivă, poate accentua sentimentul de marginalizare.
Succesul Chinei în „soft power” este un proces complex, amplificat în ultimii ani. Modelele „urâte-drăguțe” Labubu au generat o creștere spectaculoasă a profiturilor pentru compania-mamă chineză PopMart. Muzica, în special rapul în cantoneză, a generat vizualizări globale, în ciuda accentului regional. Jocuri video precum „Black Myth: Wukong” au doborât recorduri de popularitate. Totodată, aplicațiile chinezești de hărți, datorită detaliilor lor, au fost preluate de internauți, în detrimentul altor aplicații consacrate.
În timp ce guvernul chinez încearcă să valorifice această tendință, profesorul Yuan avertizează că influența culturală este mai puternică atunci când este aleasă, și nu impusă. În plus, succesele Chinei în diverse domenii – producție, tehnologie și exporturi – contribuie la consolidarea acestei influențe.
