China și Iran, aliate anti-SUA: Folosesc economia globală ca armă
SUA, umilită de arme economice: China și Iranul pun la încercare supremația americană
Statele Unite ale Americii se confruntă cu o schimbare majoră de paradigmă în geopolitică. Capacitatea adversarilor de a folosi instrumente economice ca arme aduce umilințe repetate. China și Iranul au demonstrat deja cum pot manevra arterele economiei mondiale pentru a-și atinge scopurile, punând la încercare supremația americană.
O lecție dură pentru Washington
China și-a folosit poziția dominantă în domeniul mineralelor rare pentru a obține concesii în timpul războiului comercial cu SUA. Ulterior, Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, perturbând piețele energetice globale și având ca efect un armistițiu în conflictul cu SUA și Israelul. Washingtonul, obișnuit cu rolul de lider în războiul economic, se vede acum pus în fața unei noi realități.
SUA a deținut cândva controlul suprem asupra acestui tip de conflict economic. Pedeapsa pentru țările rebele venea prin interzicerea accesului la dolar sau la tehnologiile avansate din Silicon Valley. Însă, pe măsură ce încrederea în integrarea economică globală a scăzut, statele au început să vadă legăturile comerciale ca potențiale puncte vulnerabile.
Dependențe periculoase și măsuri de apărare
Unii consilieri americani văd un pericol în legăturile comerciale care au transformat SUA într-o țară dependentă de China, considerat principalul său rival strategic. Secretarul de stat Marco Rubio și-a exprimat îngrijorarea că influența economică a altor țări va limita capacitatea SUA de a-și exercita politica externă.
Administrația americană a încercat să răspundă prin sancțiuni financiare, vizând țări, persoane și companii. Trump, în ambele mandate, a intensificat sancțiunile împotriva Iranului, a exercitat presiuni asupra Venezuelei și a impus restricții asupra firmelor chineze. Totuși, SUA a fost luată prin surprindere când alte țări au folosit avantajele economice ca armă.
Răspunsuri la criza din Strâmtoarea Ormuz
În aprilie anul trecut, China a ripostat la tarifele impuse de Trump, interzicând exporturile de metale rare. La fel, Statele Unite s-au văzut fără soluții clare după închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. Piețele petroliere au fost zguduite, iar prețul benzinei în SUA a crescut. Departamentul Trezoreriei nu avea o analiză detaliată a consecințelor conflictului asupra pieței energiei.
Henry Farrell, coautorul cărții „Underground Empire”, afirmă că „Statele Unite nu mai pot scăpa nepedepsite cu acțiunile pe care credeau că le pot face fără consecințe”.
Până la sfârșitul acestei săptămâni, a fost instaurat un armistițiu fragil, dar 3.200 de nave, inclusiv 800 de petroliere și nave de marfă, au rămas blocate în vestul strâmtorii. Iranul permite trecerea unui număr limitat de nave, aplicând taxe și restricții. Nicholas Mulder, expert în sancțiuni, a declarat că „Iranul demonstrează că adevărata putere constă în controlul asupra trecerii navelor”. Situația este resimțită puternic în prețurile la diverse produse, de la combustibili la îngrășăminte.
Fresh Del Monte, un producător important de fructe și legume, se confruntă cu creșteri ale costurilor din cauza războiului. Situația se reflectă direct în creșterea prețurilor produselor. Consecințele se vor resimți și asupra agriculturii și vor afecta consumatorii, avertizează companiile.
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite iau în considerare acum proiecte de infrastructură pentru a ocoli strâmtoarea.