India, cea mai populată țară din lume, se confruntă cu o criză severă de gaz petrolier lichefiat (GPL), pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al blocării Strâmtorii Ormuz, o arteră vitală pentru importurile de combustibil. Penuria a dus la cozi interminabile la centrele de distribuție și la prețuri exorbitante pe piața neagră, afectând milioane de oameni.
Monika Devi, o femeie de 50 de ani din Noida, un oraș satelit al capitalei New Delhi, merge în fiecare dimineață la coadă, cu speranța de a găsi o butelie de gaz. „Gătim cu lemne. Este singura alternativă pentru a ne hrăni copiii”, spune ea. Din cauza crizei, familia ei este nevoită să apeleze la această soluție.
Cozi la butelii și disperare: O criză mai gravă decât în timpul pandemiei
Situația din India este critică. Războiul din Orientul Mijlociu, unde țara importă 54% din gazul său, a restricționat oferta. În același timp, guvernul de la New Delhi a menținut prețurile interne la gaze la aproximativ 9,72 dolari pe butelie, într-un efort de a proteja populația de creșterea prețurilor globale. Cu toate acestea, autoritățile neagă orice penurie, dar cozile la butelii se întind pe sute de metri.
Vivek Yadav, un tânăr de 22 de ani care lucrează într-o fabrică de textile, este printre cei afectați. „Nu pot merge la muncă, aşa că a trebuit să împrumut bani de la un prieten pentru ca familia mea să poată supraviețui. În loc să mâncăm patru roti (pâini), mâncăm două”, povestește el.
Economistul Santosh Mehrotra, profesor la Universitatea din Bath, subliniază că cei mai săraci sunt cei mai afectați. Cei bogați locuiesc în cartiere cu conducte de gaze, iar clasa de mijloc își poate permite să aibă butelii de rezervă. Între timp, mulți apelează la piața neagră, unde prețul unei butelii este de până la patru ori mai mare decât cel reglementat.
Reacția autorităților și impactul asupra populației
Autoritățile au efectuat peste 3.000 de raiduri în încercarea de a combate revânzarea ilegală a buteliilor, dar criza continuă să se agraveze. Shishir Priyadarshi, președintele Fundației de Cercetare Chintan și fost director al Organizației Mondiale a Comerțului, explică: „Războiul restricţionează oferta, iar plafonarea preţurilor limitează răspunsul pieţei. Când ambii factori sunt combinaţi, penuriile devin inevitabile, iar pieţele informale intervin pentru a satisface cererea.”
Fayazul Haque, un bărbat de 63 de ani, este îngrijorat: „Situaţia este mai gravă decât în timpul pandemiei.” De la începutul războiului din Iran, șase nave indiene au reușit să traverseze Strâmtoarea Ormuz, iar guvernul a intensificat eforturile diplomatice pentru a asigura comerțul cu combustibil.
Perspectivele pentru viitorul apropiat
Priyadarshi avertizează că „conflictul cu Iranul a demonstrat fragilitatea logisticii energetice globale, în special pentru ţări precum India, care depind în mare măsură de importurile din Orientul Mijlociu”. În prezent, tehnologia digitală permite rezervarea unei butelii de gaz în câteva secunde, dar criza forțează milioane de oameni să gătească cu crengi uscate.
