Imaginația, o abilitate umană tot mai neglijată în era digitală
În timp ce ne preocupăm de capacitatea de concentrare și de memorie, un fenomen mai subtil, dar la fel de important, pierde teren: imaginația. Publicația spaniolă „El Pais” atrage atenția asupra acestei preocupări, subliniind impactul pe care tehnologia și consumul pasiv de informații îl au asupra capacității noastre de a crea și de a visa.
Begoña Quesada, jurnalistă și autoare a cărții „În apărarea imaginației”, subliniază dificultatea de a măsura și de a evalua deficitul de imaginație. Spre deosebire de memorie sau atenție, imaginația nu se poate cuantifica ușor, însă efectele sale se pot observa clar în spațiul creativ și în modul în care relaționăm cu lumea.
Un studiu efectuat în 2011 la The College of William & Mary a indicat o scădere a gândirii creative începând cu anii ’90. Această tendință este amplificată de consumul constant de conținut „pre-imaginate”, cum ar fi videoclipurile scurte și extrem de vizuale, care nu necesită efortul de a construi mental o imagine.
Hollywoodul și lipsa de originalitate
„The New York Times” remarcă o tendință îngrijorătoare la Hollywood, unde filmele de tip „remake”, „sequel” sau „prequel” domină, în detrimentul poveștilor noi și originale. Consumăm tot mai mult produse care ne sunt „pre-imaginate” de alții, petrecând ore în șir în fața ecranelor. Un studiu din Spania arată că oamenii petrec aproape 35% din viața lor cotidiană privind un ecran, aproximativ șase ore.
Acest timp petrecut în fața ecranelor limitează nevoia de imaginație. În schimb, lectura, statul în liniște și absența totală a stimulării pot dezvolta imaginația. Quesada avertizează asupra consecințelor atrofierii imaginației: asfixia creativă, dependența de stimuli externi și chiar declinul empatiei.
De la ChatGPT la importanța cititului
Conform „El Pais”, Mattel, compania din spatele păpușii Barbie, a încheiat un acord cu OpenAI pentru a crea un produs bazat pe inteligența artificială ChatGPT. Acest aranjament sugerează posibilitatea ca copiii să poată interacționa cu ChatGPT prin intermediul unei păpuși Barbie. Quesada consideră că acest lucru poate diminua nevoia copiilor de a-și folosi imaginația pentru a da viață jucăriilor.
Profesorul Fernando Valverde, care a studiat imaginația la Universitatea din Virginia, subliniază rolul crucial al acesteia în empatie. „Marele instrument al binelui moral este imaginația”, a spus el. Un experiment inedit desfășurat de Valverde la universitate, care interzice tehnologia creată după secolul XIX, inclusiv telefoane și pixuri, a avut un impact pozitiv asupra studenților, ajutându-i să-și dezvolte imaginația și abilitățile sociale.
Atât Fernando Valverde, cât și Begoña Quesada recomandă citirea ca o modalitate de a stimula imaginația. Quesada este de părere că „citirea unei cărți cere efort, trebuie să te implici.”
