Factori Cheie
- Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a aprobat joi împărțirea banilor din impozitul pe venit pentru perioada aprilie-decembrie 2026.
Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a aprobat joi împărțirea banilor din impozitul pe venit pentru perioada aprilie-decembrie 2026. Suma totală alocată este de 7,94 miliarde lei, din cota de 85% din impozitul pe venit. Decizia a fost intens criticată de deputatul USR Cătălin Drulă, care o consideră o „formă fără fond”.
Sumele alocate: Primăria vs. Sectoare
Primăria Municipiului București va primi 3,6 miliarde lei din această sumă. Cele șase sectoare ale capitalei vor împărți restul: Sectorul 3 – 873 milioane lei, Sectorul 6 – 806 milioane lei, Sectorul 4 – 776 milioane lei, Sectorul 2 – 691 milioane lei, Sectorul 5 – 646 milioane lei și Sectorul 1 – 532 milioane lei. Proiectul a fost adoptat cu 41 de voturi „pentru” și 7 abțineri,
Critici dure din partea USR: „Oportunitate ratată”
Cătălin Drulă a criticat dur modul în care a fost împărțit bugetul. El a afirmat că decizia reprezintă o „oportunitate ratată pentru București”. Deputatul USR a subliniat că împărțirea propusă de primarul Ciprian Ciucu este similară cu cea practicată de guvernele anterioare. Drulă acuză o înțelegere politică între PNL și PSD, care ar fi compromis o reformă reală a bugetului Capitalei.
„Primarul Ciucu a propus azi o împărțire a impozitului pe venit între municipiu și sectoare identică cu cea făcută la guvern în anii trecuți (45% municipiu, 55% sectoare). Astfel reforma bugetului (și așa implementată doar pe anul 2026) devine o formă fără fond”, a scris Drulă pe Facebook. El a adăugat că „lipsa resurselor nu mai poate fi invocată pentru blocajul general al proiectelor mari ale orașului”.
Replicarea modelului vechi
Drulă a mai susținut că decizia CGMB replică modelul fostelor guverne, care au lăsat Capitala fără resurse. El a sugerat că ar fi existat o majoritate de dreapta în Consiliu, fără PSD, care ar fi putut vota un buget corect, bazat pe nevoile și proiectele reale ale orașului. Criticile vin în contextul în care reforma bugetului Capitalei, propusă inițial ca urmare a unui referendum, este considerată de mulți că nu aduce schimbări semnificative față de alocările istorice.
