Cernavodă: Urgență la centrala nucleară din cauza debitului scăzut al Dunării

Conform Economica: Alertă la Cernavodă: Dunărea la nivel minim istoric forțează măsuri de urgență

Autoritățile române se confruntă cu o provocare hidrologică fără precedent: nivelul Dunării a atins un minim istoric, punând în pericol funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă. Un comitet interministerial, format din reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, Ministerului Energiei, Ministerului Transporturilor, Ministerului Mediului, Apele Române, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Administrația Canalelor Navigabile, SN Nuclearelectrica, precum și mediul universitar și sprijinul MAI, DSU și MapN, analizează și implementează soluții pentru a asigura priza de răcire a centralei.

Măsuri imediate și pe termen mediu pentru stabilizarea nivelului apei

Principala acțiune dispusă pe termen scurt este dragarea unor canale de 30 de metri lățime și minim 2 metri adâncime. Această intervenție, deși nu garantează, creează condițiile necesare pentru ca un volum mai mare de apă să fie redirecționat spre Dunărea veche și implicit spre Cernavodă, echilibrând astfel distribuția hidrologică, care în prezent favorizează cu 85% brațul Bala. Dragarea are un impact indirect pozitiv prin reducerea sau menținerea nivelului de aluviuni. Totuși, nivelul extrem de scăzut al apei reprezintă o piedică serioasă, crescând riscul blocării navelor și limitând mobilitatea utilajelor necesare. Zonele vizate de dragare includ bifurcația Dunării cu canalul CNE și secțiuni specifice pe Dunărea veche, precum kilometrii 305-306, 308,5, 312,5-315, 322, 327 și 342,5 în zona Bala.

Soluții tehnice avansate, de la barje la diguri și baraje gonflabile

Pe lângă dragaj, alte măsuri concrete sunt deja în curs de aplicare sau planificate. În apropierea podului de la Cernavodă au fost amplasate barje pe o lungime de 200 de metri, poziționate perpendicular pe malul stâng al fluviului. Acestea au rolul de a devia curentul apei spre șenalul navigabil și zona prizei de apă a centralei, testând efectul unui viitor epiu permanent de dirijare. Acesta din urmă, o lucrare hidrotehnică din piatră planificată în aval de canalul CNE, va avea o lungime de aproximativ 150 de metri și va împinge apa spre partea adâncă a fluviului, protejând zonele dragate de recoltare și contribuind la stabilizarea albiei. O altă soluție vizează conservarea apei necesare centralei prin instalarea unui dig mobil gonflabil/tubular pe canalul de aducțiune spre bazinul de stocare. Aceasta ar asigura un nivel minim suficient pentru răcirea reactoarelor și depozitelor de combustibil uzat, chiar dacă nivelul Dunării scade în continuare. Amplasarea acestui dig, completată de pompe, se estimează a dura maxim o zi.

Planuri de rezervă extinse și monitorizare continuă

În scenarii critice, centrala nucleară dispune de echipamente de rezervă, inclusiv pompe, generatoare de mare putere și instalații de răcire, capabile să asigure funcționarea optimă chiar și în condiții de debit insuficient. În acest caz, răcirea se va realiza în circuit închis, cu aport de apă demineralizată provenită din sistemul propriu de tratare, alimentat din puțuri subterane sau completat din stocuri suplimentare. Toate instituțiile implicate colaborează pentru asigurarea logistică necesară. Comitetul Interministerial, care funcționează pe o perioadă de 30 de zile, va prezenta un raport final cu soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare în jurul datei de 13 septembrie 2026. Instituțiile responsabile monitorizează constant evoluția hidrologică și potențialele efecte ale măsurilor implementate, ajustând sau înlocuind soluțiile dacă acestea nu generează rezultatele scontate. Debitul Dunării înregistrat în această perioadă este cel mai scăzut din istoria documentată, reprezentând aproximativ 1.300 m³/s la intrarea în țară, față de o medie anuală de 5.500 m³/s la Baziiaș și o medie pentru luna august de 3.900 m³/s.

Sursa: Economica