Cernavodă: Guvernul caută apă pentru centrală pe fond de secetă

Dragarea, prima intervenție analizată

Dragarea este considerată intervenția ce poate fi realizată în cel mai scurt timp. Aceasta urmărește să creeze condițiile pentru echilibrarea distribuției apei la bifurcația Bala, unde în prezent 85% din apă se îndreaptă spre brațul Bala, iar doar 15% spre Dunărea veche. Dragarea unor canale cu o lățime de 30 de metri și o adâncime de minim 2 metri ar urma să permită unui volum mai mare de apă să ajungă pe Dunărea veche și implicit spre Cernavodă. Un volum și o viteză mai mari ale apei ar putea, de asemenea, să contribuie la reducerea sau menținerea nivelului de aluviuni de pe noul canal.

Principalul obstacol în calea lucrărilor de dragaj este nivelul foarte scăzut al apei, care prezintă riscul blocării navelor în bancuri de nisip sau operarea cu nave cu pescaj mic, cu un randament redus. Nivelul redus al Dunării îngreunează și mobilizarea utilajelor necesare. Zonele vizate pentru dragaj sunt bifurcația Dunăre-canal CNE și zona din amonte de canalul CNE, cu prioritate la kilometrii 305-306, 308,5, 312,5-315, 322, 327 și 342,5, în zona Bala.

Barje amplasate lângă podul de la Cernavodă

În apropierea podului de la Cernavodă au fost amplasate și ancorate barje pe o lungime totală de 200 de metri, dispuse perpendicular pe malul stâng al fluviului. Acestea sunt poziționate astfel încât să producă un efect de deviere a curentului către șenalul navigabil, spre zona prizei de apă a centralei și a Canalului Dunăre-Marea Neagră. Testul urmărește să evalueze efectul pe care l-ar produce un epiu permanent de dirijare, o lucrare hidrotehnică din piatră, planificată în aval, aproape de canalul spre CNE Cernavodă. Efectele sunt monitorizate constant prin măsurători, iar configurația poate fi ajustată sau retrasă oricând. La debitele scăzute actuale, rolul principal al acestei structuri este dirijarea curgerii și protejarea zonelor dragate împotriva recolmatării.

Dig mobil și pompe pentru răcirea centralei

În zona Canalului Dunăre-Marea Neagră, mai exact pe canalul de aducțiune către bazinul de stocare al centralei, sunt analizate măsuri pentru conservarea apei necesare centralei și suplimentarea debitului prin pompare. Soluția presupune instalarea unui dig mobil gonflabil sau tubular, care ar asigura un nivel minim suficient pentru răcirea reactoarelor și a depozitelor de material uzat cu sistemele actuale. Pompele instalate pe barje sau pontoane plutitoare ar urma să asigure nivelul și debitul necesar. În situații critice, apa din Canalul Dunăre-Marea Neagră poate fi utilizată cu sistemul de pompare.

Centrala nucleară de la Cernavodă dispune de echipamente de rezervă, inclusiv pompe, generatoare de mare putere și instalații de răcire, capabile să asigure răcirea optimă a reactoarelor și a combustibilului uzat, chiar dacă debitul de apă nu ar fi suficient. În acest scenariu critic, nivelul apei Dunării în zona Cernavodă ar ajunge la 1,05 metri, iar răcirea s-ar face în circuit închis, cu apă demineralizată din sistemul de tratare al centralei, alimentat din puțuri subterane.

Comitetul va funcționa timp de 30 de zile și urmează să prezinte, în jurul datei de 13 septembrie 2026, un raport final cu soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare.

Sursa: Mediafax