Cluj 20°C
Constanța 16°C
Cernavodă: Cabluri cedate în salvarea Reactorului 2. Tensiune maximă
Conform Mediafax: Operațiunea de scufundare a celor patru barje pe Dunăre, desfășurată pentru a crea noi praguri hidrologice, a fost un succes, în ciuda unor momente de tensiune maximă. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Scrioșteanu, a declarat că pregătirea a fost minuțioasă, dar presiunea la fața locului a fost enormă, având în vedere că echipele au lucrat pentru prima dată împreună într-o astfel de misiune. Autoritățile au dispus de o singură încercare pentru a poziționa corect cele patru ambarcațiuni pe fundul fluviului, având în vedere că nu existau alte resurse disponibile.
Misiune cu suspans
Scrioșteanu a subliniat complexitatea operațiunii, explicând că dacă barjele nu ar fi fost scufundate echilibrat și în poziția stabilită, întregul plan ar fi eșuat. „Dacă nu reușeam să scufundăm barjele în poziția aceea sau nu reușeam să le scufundăm echilibrat, în așa fel încât să rămână pe fundul Dunării și să asigure un prag acolo, nu mai avem alte barje la îndemână, nu mai avem altceva”, a afirmat secretarul de stat, duminică, la Euronews România.
În timpul operațiunii, cele patru barje au fost legate două câte două cu cabluri groase. Un moment deosebit de tensionat a survenit în timpul primei scufundări, când o parte dintre aceste cabluri au cedat. „La prima scufundare o parte din cabluri au cedat”, a povestit Scrioșteanu. „A fost un moment un pic mai tensionat, pentru că atunci când trosnesc cabluri foarte groase nu e așa de plăcut.” Cu toate acestea, echipele au reușit să mențină barjele pe poziție și să finalizeze cu succes scufundarea.
Prima scufundare a durat 11 ore, începând de la ora 2 dimineața și încheindu-se aproape de miezul nopții. A doua scufundare a fost finalizată în 7 ore. Scrioșteanu a menționat că barjele au fost poziționate exact conform planificării, creând cele două praguri dorite. El a subliniat că o astfel de operațiune nu a mai fost realizată în România, barjele fiind ambarcațiuni complexe, dotate cu sisteme de siguranță menite să prevină scufundarea. Coordonarea a fost esențială pentru a asigura o scufundare lentă și a elimina riscul de rotire.
Cum funcționează noile praguri
Cele două praguri create de barjele scufundate au rolul de a redirecționa o parte din debitul apei de pe brațul Bala către Dunărea Veche. Primul prag este sprijinit în mal și este orientat într-un unghi de 15 grade către Dunărea Veche. Al doilea prag este poziționat mai spre mijlocul Dunării, într-o zonă unde curentul depășește un metru pe secundă.
„Sunt două efecte, să zic așa, care converg la direcționarea apei către Dunărea Veche”, a explicat Scrioșteanu. Conform estimărilor celor de la Apele Române, se estimează că peste 50 de metri cubi pe secundă sunt redirecționați suplimentar către Dunărea Veche, în direcția Cernavodă.
Planuri de viitor pentru barje
Irinel Scrioșteanu a precizat că scufundarea actuală a celor patru barje este provizorie. „Nu este o scufundare definitivă a celor patru barje în această zonă. Va fi un proiect de extragere”, a declarat oficialul. Până la extragerea lor, se va continua stabilizarea acestora prin depunerea de piatră în jurul lor, pentru a le conferi mai multă stabilitate și a le proteja de curenți.
Operațiunile de dragare continuă atât dinspre Bala către Cernavodă, cât și dinspre Cernavodă către Bala, cu scopul de a asigura un debit maxim. Navigația pe brațul Bala rămâne deschisă.
Sursa: Mediafax
