O asociație din Arad a solicitat autorităților clujene schimbarea denumirii străzii Radu Gyr și a Bibliotecii Județene “Octavian Goga”, invocând prevederile Legii nr. 241/2025, cunoscută drept Legea Vexler. Această lege interzice promovarea persoanelor asociate cu regimuri totalitare sau implicate în crime împotriva umanității. Președintele asociației a avertizat că, în cazul în care solicitarea nu va fi aprobată, se va adresa instanțelor.
## Contextul Legislativ
Legea Vexler a fost adoptată pentru a preveni promovarea ideologiilor extremiste și a persoanelor implicate în crime împotriva umanității. Prin această lege, autoritățile sunt obligate să ia măsuri pentru a preveni glorificarea unor astfel de persoane, inclusiv prin schimbarea denumirilor de străzi sau instituții publice care poartă numele lor.
## Reacția Autorităților
Primăria Cluj-Napoca a declarat că solicitarea privind strada “Radu Gyr” nu a fost respinsă, dar nici nu s-a luat o decizie finală. În acest moment, cererea se află pe rolul Tribunalului Galați, care analizează anularea actului administrativ și obligarea Consiliului Local la schimbarea denumirii. Autoritățile locale precizează că, potrivit legislației, schimbarea denumirilor stradale se face prin hotărâre a consiliului local, după analiză și avizare de specialitate.
## Cazul Octavian Goga
În ceea ce privește Biblioteca Județeană “Octavian Goga”, Consiliul Județean Cluj a confirmat că a primit solicitarea și a inițiat o analiză detaliată, luând în considerare importanța instituției și implicațiile culturale, juridice și simbolice ale unei eventuale modificări a denumirii. CJ Cluj a decis să consulte Institutul de Istorie “George Barițiu” al Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, pentru a evalua dacă activitatea lui Octavian Goga se încadrează în prevederile Legii Vexler.
Octavian Goga a fost un poet, publicist și om politic român, cunoscut pentru activitatea sa în perioada interbelică. A fost implicat în mișcarea naționalistă și a deținut funcția de prim-ministru al României pentru o scurtă perioadă de 44 de zile în 1937-1938, activând ca președinte al Partidului Național Creștin. Acest partid avea zvastica nazistă inclusă în siglă, reflectând ideologia fascistă și antisemită a lui Goga. El a dus o politică pronazistă, intenționând să se alieze și să adopte politica Germaniei naziste și Italiei fasciste, și a implementat politici antisemite, negând drepturile legale ale populației evreiești.
Radu Gyr, pe de altă parte, a fost un poet, dramaturg, eseist, ziarist român și politician de extremă dreaptă, legionar-fascist. În timpul Statului Național-Legionar, el a fost comandant legionar și director general al teatrelor, sub conducerea sa actorii evrei fiind eliminați din toate teatrele, cu interdicția de a apare pe scenele teatrelor românești.
Decizia finală privind schimbarea denumirilor va depinde de hotărârea instanței și de decizia consiliului local. Până la o decizie judecătorească definitivă, nu se vor lua măsuri administrative. În prezent, nu există monumente sau obiective publice care să promoveze persoana lui Radu Gyr. Situația rămâne în atenția autorităților și a organizațiilor care se ocupă de prevenirea și combaterea antisemitismului și a extremismului.
