Ce secrete ascund stâlpii din Cișmigiu? Istorii sub vopsea veche

Stâlpii de fontă, o mărturie a trecutului

Cișmigiul, cel mai vechi parc al Bucureștiului, se află la o aruncătură de băț de biroul Președintelui Nicușor Dan. Parcul a fost proiectat de arhitectul peisagist Karl Fr. Wilhelm Meyer. Primele sisteme de iluminat au apărut aici la sfârșitul secolului al XIX-lea, când Capitala făcea tranziția de la felinarele cu gaz la electricitate.

Chiar și astăzi, pe aleile parcului, pot fi observați astfel de stâlpi din fontă, măcinați de vreme, dar care au supraviețuit modernizărilor. Zilele trecute, au fost descoperiți câțiva stâlpi cu vechea stemă a Municipiului București, turnată direct în fontă. Aceștia datează din perioada interbelică.

Detalii inedite pe stâlpii din Cișmigiu

Specialiștii în domeniu spun că figura reprezentată pe scut este Sfântul Dimitrie, considerat ocrotitorul spiritual al orașului București. Acesta este înfățișat purtând haine militare romane. Ține într-o mână o suliță, iar în cealaltă o cruce, simbolizând victoria credinței. Deasupra scutului se observă o coroană murală cu turnuri. Numărul turnurilor indică rangul localității.

Nu pe toți stâlpii mai există această figurină. Unele au fost tăiate sau furate, dar există și stâlpi care păstrează vie această istorie. Starea actuală a acestor stâlpi, cu straturi succesive de vopsea și detalii erodate, indică o adevărată pagină de istorie abandonată. Sub scut, se află o eșarfă pe care se regăsește deviza capitalei: „PATRIA ȘI DREPTUL MEU”.

„Acești stâlpi-document fac parte din infrastructura de modernizare a orașului din prima jumătate a secolului XX, iar faptul că s-au păstrat în Cișmigiu este un mic miracol administrativ, oferind parcului acea atmosferă autentică”, a declarat un pasionat de istorie.

Bucureștiul, un oraș cu istorie vie

De-a lungul timpului, parcul a trecut prin mai multe etape de reamenajare, dar unele elementele originale au fost păstrate. De exemplu, există încă bănci unicat, realizate în Franța, într-o turnătorie vestită. Montate inițial în 1930 la Universitatea din București, băncile au fost mutate ulterior în Cișmigiu. Pe laterala băncilor se poate vedea inscripția „Val dOsne Barbezat”.

Pe băncile din București se mai poate observa vechea siglă a orașului, care îl reprezintă pe Sfântul Dimitrie, ocrotitorul Bucureștiului. Nu doar stâlpii și băncile sunt obiecte unicat în parc. Celebrele cântare reprezintă, de asemenea, un punct de atracție important.

În 1928, frații Gheorgon au adus din Germania un lot de cântare electrice. Trei dintre ele au fost montate în Cișmigiu. Acestea sunt funcționale și în prezent, contra unei monede de 50 de bani.

Sursa: Libertatea