Cluj 27°C
Timișoara 32°C
Constanța 27°C
Ce pot învăța românii din „Cei Treizeci de Ani Glorioși” ai Europei
România, în căutarea „Anilor Glorioși”: Un model economic de succes, adaptabil?
Un articol de opinie recent ridică o întrebare importantă pentru România: este posibilă replicarea modelului economic care a caracterizat perioada 1945-1973, cunoscută drept „Cei Treizeci de Ani Glorioși”? Această perioadă a fost marcată de o creștere economică semnificativă și o distribuție mai echitabilă a prosperității în țările occidentale. Analiza detaliată a contextului istoric și a politicilor economice din acea vreme relevă lecții valoroase pentru țara noastră.
Ce au fost „Cei Treizeci de Ani Glorioși”?
Această perioadă, evidențiată de economiști, a cunoscut o creștere economică spectaculoasă în lumea occidentală. Un muncitor din detroit sau Lyon putea să-și cumpere o casă, o mașină și să-și trimită copiii la universitate. Salariile creșteau constant, iar accesul la sănătate și educație se universaliza. Articolul subliniază că acest succes nu a fost rezultatul exclusiv al guvernelor socialiste. Guverne conservatoare, gaulliste sau republicane au implementat politici considerate de stânga în prezent. Impunerea unor cote marginale maxime de impozitare, cum a fost cazul în SUA sub președintele republican Eisenhower, este un exemplu relevant.
Redistribuirea, motorul creșterii economice
Un punct central al articolului este ideea că redistribuirea veniturilor a stimulat creșterea economică, nu invers. Redistribuirea puterii de cumpărare către clasele muncitoare a generat cerere, ceea ce a condus la investiții private, productivitate și inovație. Accentul se pune pe faptul că inegalitatea economică este nu doar o problemă morală, ci și o problemă de eficiență economică. Banii concentrați la vârf nu circulă, nu stimulează cererea, favorizând mai degrabă active speculative.
Provocările și oportunitățile României
Articolul menționează presiunile globale, precum globalizarea, dar subliniază că statul a ales să se retragă din anumite sectoare, nu a fost forțat. Competiția geopolitică, reindustrializarea și tranziția energetică sunt factori care pot conduce la un nou model economic. România, în ultimii ani, a redus decalajul față de media europeană, în special datorită programelor europene de coeziune, care au investit în infrastructură, educație și dezvoltare regională. Totuși, autorul subliniază că România are nevoie de instrumente fiscale naționale pentru a finanța creșterea la scară necesară. Colectarea fiscală redusă, de 28-29% din PIB, arată limitele cotei unice și necesitatea impozitării progresive.
Raportul Draghi din 2024 estimează că Europa are nevoie de investiții publice anuale de circa 800 de miliarde de euro pentru a rămâne competitivă.
Sursa: Digi24
