Ce lovitură pregătește Comisia Europeană: Taxe pe profiturile din petrol și gaze

Comisia Europeană evaluează posibilitatea introducerii unui impozit pe profiturile excepționale ale companiilor de petrol și gaze, o măsură menită să stabilizeze economia blocului comunitar. Această decizie crucială vine într-un context marcat de tensiuni geopolitice, prețuri ridicate la energie și presiuni din partea unor state membre care solicită o „distribuire echitabilă a poverii”. Criza energetică actuală readuce în discuție experiența din 2022, când Uniunea Europeană a adoptat măsuri similare pentru a proteja consumatorii afectați de criza din Ucraina.

Rădăcinile crizei: tensiuni în Orientul Mijlociu și impactul asupra pieței energetice

Conflictul din Orientul Mijlociu, amplificat de blocajul din strâmtoarea Ormuz, declanșat de Iran, a redus drastic fluxul de petrol pe piața globală. Aproximativ 20% din petrolul mondial este afectat, transformând orice încercare de stabilizare a prețurilor într-o cursă contracronometru. Statele membre au cheltuit deja miliarde de euro pentru a subvenționa facturile cetățenilor, iar dezbaterea se concentrează acum pe cine ar trebui să suporte costurile războiului, dacă contribuabilii sau giganții energetici.

Decizia Comisiei Europene este rezultatul presiunilor exercitate de Austria, Germania, Italia, Portugalia și Spania. Aceste țări insistă pe o distribuire echitabilă a poverii financiare generate de criza energetică. În 2022, o „contribuție de solidaritate” similară a generat venituri de aproximativ 28 de miliarde de euro, care au atenuat șocul inflaționist.

Dilemele impozitării: investiții vs. echitate socială

Propunerea de suprataxare a creat disensiuni între susținătorii echității sociale și reprezentanții industriei extractive. Criticii taxei susțin că o astfel de măsură ar putea descuraja investițiile necesare pentru diversificarea energetică și tranziția verde. Ei argumentează că sarcinile fiscale suplimentare se vor reflecta în final în prețul la pompă sau în facturile de utilități. Companiile susțin că vor avea mai puțini bani pentru decarbonizare.

Experiența recentă arată că măsurile de plafonare și reducerile de taxe la combustibili au consumat deja resurse considerabile din bugetele naționale. Un studiu al Institutului Jacques Delors arată că statele au cheltuit 9 miliarde de euro, plus alte 13 miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili, după izbucnirea conflictelor din Iran.

Expertul Cyril Widdershoven, de la Strategy International, pune la îndoială existența unor profituri „excepționale”, argumentând că inflația afectează și companiile petroliere. „Unde este profitul neașteptat? Nu-l văd… chiar și petrolul din Rezervele Strategice de Petrol care este vândut va trebui reaprovizionat la prețuri mai mari decât de obicei, deci care profituri neașteptate?”, a spus acesta.

Reacțiile industriei și implicațiile viitoare

Teoreticienii fiscali și grupurile de protecție a mediului consideră că profiturile colosale din energie sunt rezultatul unor evenimente externe, motiv pentru care impozitarea nu va afecta afacerile legitime. Estimări financiare sugerează că, dacă instabilitatea actuală persistă, lanțul de aprovizionare cu combustibil rutier din UE ar putea genera profituri suplimentare de 20 de miliarde de euro. Extinderea taxei și asupra producătorilor de țiței ar putea genera venituri de 51 de miliarde de euro, fonduri care ar putea finanța subvențiile pentru populație.

Organismul comercial FuelsEurope avertizează că intervenția statului va crea imprevizibilitate și va duce la închiderea prematură a rafinăriilor. „Subliniem că marjele de rafinare sunt extrem de ciclice și că impozitarea extraordinară repetată, după contribuția de solidaritate din 2022, ar crea imprevizibilitate în materie de reglementare, ar descuraja investițiile pe termen lung, ar accelera închideri de rafinării și o dependență sporită de importuri”, afirmă reprezentanții FuelsEurope. Comisia Europeană va continua evaluarea impactului acestei măsuri, iar decizia finală va fi anunțată în următoarele săptămâni.