Factori Cheie
- Europa Liberă România își închide porțile după șapte ani de activitate jurnalistică intensă, lăsând în urmă peste 52.
- 000 de articole publicate și.
Europa Liberă România își închide porțile după șapte ani de activitate jurnalistică intensă, lăsând în urmă peste 52.000 de articole publicate și investigații care au generat schimbări legislative și au scos la lumină probleme importante ale societății românești. Redacția, reînființată în 2019, va înceta să mai publice articole începând cu 31 martie 2026.
Activitatea jurnalistică a Europei Libere România s-a concentrat pe investigarea problemelor care afectează viața oamenilor, de la corupție și abuzuri, la siguranța națională și respectarea statului de drept.
Legile apărării, o amânare periculoasă
Printre subiectele de interes major s-au numărat legile apărării naționale. În contextul războiului din Ucraina, Europa Liberă a atras atenția asupra necesității urgente de actualizare a legislației militare, unele acte normative datând din 1994, când România aspira la aderarea la NATO. Generalul Gheorghiță Vlad, în primul său interviu ca șef al Statului Major al Apărării, a avertizat asupra importanței acestor legi.
Jurnaliștii au evidențiat întârzierile din Parlament și efectele lor. Din cele trei legi cerute de Armată – legea pregătirii populației pentru apărare, legea privind misiunile militare pe teritoriul național și legea privind controlul spațiului aerian – ultimele două au fost adoptate. Însă, cel puțin două legi esențiale lipsesc încă. Legea Apărării Naționale se află la Senat din ianuarie 2026, iar legea privind Sistemul Național de Management Integrat al Situațiilor de Criză este în dezbatere publică.
Deficit cu Premeditare și Cheltuieli Necontrolate
Europa Liberă a investigat și modul în care Guvernul a gestionat fondurile publice, scoțând la iveală un deficit bugetar major. Cezar Amariei a dezvăluit că, în perioada mai 2023-iunie 2025, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a cheltuit 96 de miliarde de lei din fondul de rezervă bugetară. În urma acestor dezvăluiri, a fost depusă o plângere penală împotriva fostului premier.
Ionuț Benea a obținut și publicat documente clasificate, demonstrând că deficitul bugetar uriaș nu a fost o surpriză, ci o realitate cunoscută și asumată de miniștri. Situația a fost catalogată drept „deficit cu premeditare”, iar Europa Liberă a arătat că Executivul cheltuia în neștire.
Consecințe și schimbări legislative
Activitatea Europei Libere a avut efecte concrete. Investigațiile privind finanțarea partidelor politice și contractele cu presa au dus la un proiect de lege care limitează cheltuielile partidelor pentru publicitate și obligă la raportarea contractelor. Oana Despa a documentat modul în care parlamentarii încasau bani pentru chirie, rezultând într-o lege care interzice decontarea chiriei dacă parlamentarul sau soția dețin o proprietate în București-Ilfov.
Simona Cârlugea a investigat fenomenul paginilor de social media care colectau grupuri mari de oameni. Ulterior, se constata că acestea au fost folosite ca vectori de propagandă la alegerile prezidențiale din 2024. În urma unor astfel de dezvăluiri, au fost introduse reguli explicite pentru mediul online, inclusiv marcarea materialelor publicitare politice și transparența finanțării.
În martie 2026, accesul la articolele publicate de Europa Liberă România va rămâne deschis.
