Judecătorii Curții Constituționale a României s-au reunit vineri, de la ora 10:00, pentru a decide a patra oară asupra constituționalității legii adoptate de Guvernul Bolojan, care modifică pensiile magistraților. După o deliberare de aproximativ 30 de minute, aceștia au decis amânarea ședinței, o hotărâre luată în unanimitate. Președintele CCR, Simina Tănăsescu, a explicat că amânarea a fost necesară pentru a analiza un raport trimis cu o zi înainte de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea.
Raportul cu impact critic
Amânarea a venit în urma primirii unor documente noi, printre care un raport de expertiză realizat de un specialist contabil. Acesta sugerează că aplicarea noii legi ar putea duce la anularea totală a pensiei de serviciu pentru magistrați. „Rezultatele expertizei sunt clare: pensia de serviciu ar fi mai mică decât cea pe contributivitate”, a declarat ICCJ, subliniind importanța acestei analize. Judecătorii constituționali au astfel de lucru la cele peste 200 de pagini de documente transmise de instituțiile implicate, ceea ce a întârziat, din nou, o decizie finală.
Dezvoltarea unei crize parlamentare
Aceasta nu este prima dată când CCR amână o pronunțare pe tema pensiilor magistraților. La ședințele anterioare, s-au consemnat boicoturi și absențe riguroase din partea unor judecători, ceea ce a complicat procesul. Cei patru judecători susținuți de PSD – Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga – și-au exprimat nemulțumirea față de modul în care se desfășoară deliberările, subliniind că absența lor nu ar trebui să fie interpretată ca un blocaj.
În acest context tensionat, mai mulți observatori ai vieții politice românești consideră că amânarea judecății CCR este parte a unei strategii mai ample de a întârzie adoptarea legii, pe fundalul unor implicări politice puternice. Tudorel Toader, fost judecător al CCR, a afirmat că „nu există un termen limită pentru amânări, astfel că orice întârziere poate continua”.
Ce urmează pentru pensiile magistraților?
Următoarea ședință a CCR este programată pentru 11 februarie, iar până atunci, tensiunile dintre diferitele instituții vor persista, având în vedere implicațiile legii propuse. De asemenea, acest proiect este esențial pentru România, întrucât este strâns legat de desfășurarea Programului Național de Redresare și Reziliență, de care depind aproximativ 231 milioane de euro. Drept urmare, Guvernul se află sub presiune pentru a demonstra că poate gestiona situația în timp util.
Cu toate acestea, criza politicii judiciare din România nu pare să se apropie de o rezolvare. Au fost emise diverse opinii asupra legii, dar judecătorii CCR subliniază că nu studiile de impact constituie baza analizei lor. Observatorii așteaptă cu interes deliberările viitoare, conștienți că acestea vor influența nu doar soarta legii, ci și încrederea publicului în sistemul judiciar românesc.
În concluzie, incertitudinea persistă în jurul pensiilor magistraților, iar amânarea deciziei CCR este doar o etapă dintr-un proces complex, ce implică nu doar aspecte legale, ci și jocuri politice. De altfel, deciziile viitoare ale CCR ar putea schimba radical sistemul de pensii pentru magistrați și ar putea afecta profund imaginea justiției din România.
