Caz șocant: Români ținuți sclavi în Ungaria

Fabrică BYD din Ungaria, acuzată de exploatarea muncitorilor chinezi

O organizație pentru drepturile muncitorilor chinezi, China Labor Watch (CLW), aduce acuzații grave la adresa gigantului auto BYD. Potrivit unui raport recent, zeci de muncitori chinezi angajați la fabrica BYD din Ungaria ar fi supuși unor condiții de muncă aspre, comparabile cu cele ale sclaviei moderne. Compania ar folosi o rețea complexă de subcontractori pentru a evita responsabilitatea directă.

Condiții de muncă epuizante și salarii întârziate

Raportul CLW, bazat pe interviuri cu aproximativ 50 de muncitori, dezvăluie detalii șocante despre regimul de lucru. Angajații ar fi fost obligați să lucreze șapte zile pe săptămână, între 12 și 14 ore zilnic. Pauzele erau limitate strict la mese, iar orele suplimentare nu erau plătite. Mai mult, muncitorilor li s-ar fi cerut să mintă anchetatorilor cu privire la programul de lucru real.

Situația financiară a muncitorilor era de asemenea precară. Salariile erau plătite cu întârzieri de până la trei luni. Angajații nu puteau renunța la contracte fără a pierde sume importante plătite în avans pentru recrutare. În plus, muncitorii nu ar fi fost aduși în Uniunea Europeană cu vize de muncă, ci cu vize de afaceri, ceea ce i-a privat de accesul la servicii medicale sau protecție socială.

Subcontractare: O strategie de „negare plauzibilă”

Un aspect central al acuzațiilor îl reprezintă modul în care forța de muncă a fost recrutată. Muncitorii nu erau angajați direct de BYD, ci prin intermediul unei rețele complexe de subcontractori. Această structură, spun criticii, permite companiei să se distanțeze de responsabilitatea directă. Se pare că BYD utilizează o strategie de „negare plauzibilă”, invocând lipsa de control direct asupra condițiilor de muncă.

Nu este pentru prima oară când BYD se confruntă cu astfel de acuzații. În 2025, compania a fost acționată în justiție în Brazilia pentru condiții de muncă asemănătoare sclaviei. Autoritățile au inclus ulterior compania pe o listă neagră. Și atunci, responsabilitatea a fost atribuită subcontractorilor implicați în proiect. Cazul din Ungaria ridică semne de întrebare serioase cu privire la respectarea standardelor europene de muncă în proiecte industriale majore.

Dacă acuzațiile se confirmă, situația va constitui un test important pentru autoritățile europene. Acestea vor trebui să demonstreze capacitatea de a controla practicile companiilor globale care operează prin lanțuri complexe de subcontractare.

Mihai Constantinescu

Autor

Lasa un comentariu