Cât de des plângem și ce efect are plânsul: un nou studiu încearcă să afle
Ideea de a „da voie să plângi” este adesea asociată cu eliberarea emoțională, ca și cum am scăpa de o povară. Dar cât de mult plânge un om, în medie? Un studiu recent încearcă să răspundă la această întrebare, aruncând o privire mai atentă asupra lacrimilor și a efectelor lor.
Studiul, publicat în revista Collabra: Psychology, a fost realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Karl Landsteiner din Austria, condusă de profesorul Stefan Stieger. Experții au analizat comportamentul a 106 adulți din Austria și Germania, timp de patru săptămâni. Participanții au fost rugați să monitorizeze și să evalueze starea lor emoțională după fiecare episod de plâns, dar și la finalul fiecărei zile.
Diferențe de gen și motivele plânsului
Rezultatele studiului au arătat diferențe semnificative în funcție de gen. Femeile au plâns aproape de două ori mai des decât bărbații, înregistrând în medie 5,8 episoade de plâns pe lună, comparativ cu 2,6 la bărbați. De asemenea, episoadele de plâns ale femeilor au fost mai lungi, durând în medie 7,7 minute, în timp ce bărbații au plâns, în medie, 3,9 minute per episod.
Concluzia principală a studiului a fost că efectele plânsului depind de motivația care stă la baza lui. Astfel, bărbații au fost mai predispuși să plângă ca reacție la sentimente de neputință sau la conținut media, precum filmele triste. Femeile, în schimb, au plâns mai des din cauza singurătății. Aproape 87% dintre participanți au plâns cel puțin o dată în timpul celor patru săptămâni, cel mai des din cauza conținutului media.
Limitările studiului și direcțiile viitoare de cercetare
În ciuda informațiilor valoroase pe care le oferă, studiul are și limite importante. Eșantionul a fost relativ mic, iar datele s-au bazat pe auto-evaluări, care pot fi subiective. Mai mult, cercetătorii au subliniat că designul studiului nu a permis compararea efectelor plânsului cu ale reacțiilor emoționale similare, dar fără lacrimi.
„Prin urmare, este dificil de stabilit în ce măsură rezultatele reflectă efectele specifice ale plânsului, și nu pe cele ale unei reacții emoționale intense în general”, au explicat cercetătorii. Aceștia au remarcat că efectul eliberator al plânsului ar putea apărea abia după câteva zile, ceea ce ar putea influența rezultatele.
Profesorul Stieger a declarat că, deși nu sunt planificate alte studii pe acest subiect în prezent, metodologia folosită ar putea fi aplicată și în alte cercetări, pentru a înțelege mai bine comportamentul uman.
