Un sistem medical în criză: Gărzile medicale din spitalele publice românești sunt plătite ca în 2018, în timp ce medicii pleacă
Un adevăr crunt lovește sistemul sanitar românesc: gărzile de noapte din spitalele publice sunt plătite cu tarifele salariale din 2018, în timp ce salariile de bază ale medicilor au crescut considerabil. Această discrepanță generează nemulțumire și frustrare, determinând tot mai mulți medici să renunțe la gărzi sau chiar să părăsească sistemul public de sănătate. Un medic primar cu un salariu de bază de 17.600 de lei primește, în prezent, aproximativ 48 de lei net pentru o oră de gardă. Aceeași oră de gardă, calculată la salariul actual, ar trebui să fie plătită cu 120 de lei.
Cum funcționează plata gărzilor și de ce e blocată
Continuarea asistenței medicale în spitale, inclusiv noaptea și în weekenduri, este asigurată prin gărzile efectuate de medici în baza unor contracte individuale de muncă cu timp parțial. Aceste contracte sunt separate de contractul de bază. Plata gărzilor se calculează în funcție de tariful orar al salariului de bază din contractul cu timp parțial, conform legislației.
Problema majoră este că salariile din contractele cu timp parțial pentru gărzi au rămas blocate la valoarea din ianuarie 2018. Mecanismul legislativ nu a actualizat aceste contracte odată cu creșterile salariale. Un medic primar cu gradul V, spre exemplu, își calculează tariful orar de gardă pe baza unui salariu de circa 7.030 de lei (valoarea din 2018), deși salariul său de bază actual este de aproximativ 17.600 de lei. Aceasta conduce la o diferență semnificativă de plată, de la 48 de lei pe oră, la 120 de lei.
Deficit acut de medici, spitalele se confruntă cu lipsa personalului
Datele furnizate de Federația Solidaritatea Sanitară arată că, din cei 48.332 de medici care lucrează în sistemul public, doar 11.500 efectuează gărzi. Aceasta înseamnă că mai puțin de un sfert dintre medicii din spitalele de stat mai acoperă liniile de gardă. Restul fie fac doar gărzile obligatorii din cadrul normei de bază, fie au renunțat complet la contractele cu timp parțial.
Situația se agravează. Spitalul Județean Brașov a pierdut cinci medici radiologi de la Unitatea de Primire Urgențe (UPU), care și-au dat demisia, renunțând și la gărzi. Spitalul Județean din Ploiești caută de peste un an cinci neurologi, concursul organizat finalizându-se cu singurul candidat care și-a retras dosarul în ultima zi. Totodată, Spitalul Județean din Buzău se confruntă cu lipsa liniilor de gardă complete pentru Urologie și Oftalmologie.
Medicul urgentist Adrian Zoican de la Spitalul Județean Buzău menționează că la secția de urgențe ar trebui să fie dublu față de câți sunt în prezent. Medicul Mihaela Zaharia, prim-vicepreședinte al Solidarității Sanitare, subliniază că plata este derizorie și că mulți medici se văd nevoiți să limiteze gărzile suplimentare din cauza remunerației.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat, în februarie 2026, un plan de reformă a sistemului de gărzi, cu accent pe gărzile de 12 ore, clasificarea gărzilor în funcție de tip și plata bazată pe performanță. Colegiul Medicilor din România a solicitat recunoașterea activității de gardă ca vechime în muncă. Federația Sanitas a avertizat că va declanșa greva generală, în cazul în care nu se vor lua măsuri concrete privind plata gărzilor.
