Castellanos (IFC): Infrastructura logistică sustenabilă, cheia pentru România în Europa
Infrastructura industrială și logistică, un pilon ascuns al economiei moderne, joacă un rol crucial în crearea de locuri de muncă. Dezvoltarea rețelelor logistice de înaltă calitate susține productivitatea, reziliența și integrarea în lanțurile globale de valoare, generând venituri la scară largă. În contextul în care Europa își reconfigurează lanțurile de aprovizionare prin nearshoring și digitalizare, disponibilitatea facilităților industriale și logistice moderne și sustenabile devine un factor determinant pentru investiții și, implicit, pentru numărul de locuri de muncă create.
România, o destinație atractivă cu potențial neexplorat
România, situată la intersecția coridoarelor comerciale europene majore și cu o forță de muncă calificată, atrage investiții în sectorul de producție, logistică și distribuție. Cu toate acestea, stocul logistic al țării este încă modest comparativ cu alte piețe europene. Cu aproximativ 8 milioane de metri pătrați de spații logistice moderne, adică aproximativ 0,4 metri pătrați per capita, România este încă în urma unor piețe mature, precum Polonia, unde spațiul logistic se apropie de 0,9 metri pătrați per capita.
Cererea este în creștere accelerată. Nearshoring-ul restructurează tiparele de producție în Europa, peste 60% dintre producătorii din UE intenționând să relocheze o parte din lanțurile lor de aprovizionare mai aproape de casă. În același timp, piața de e-commerce din România, evaluată la 7,7 miliarde de euro în 2024, a intensificat necesitatea unor facilități logistice moderne și bine amplasate. Ratele de neocupare rămân sub 5% la nivel național și chiar mai scăzute în București, indicând un spațiu limitat disponibil și o presiune crescută asupra costurilor pentru companii.
Provocări și oportunități în dezvoltarea logistică
În timp ce Bucureștiul s-a dezvoltat într-un hub logistic regional, deficiențele sunt mai vizibile în orașe secundare precum Brașov, Sibiu, Timișoara și Cluj-Napoca. Aceste locații au baze industriale solide și acces la forță de muncă calificată, dar încă nu dispun de suficiente facilități logistice de tip A și rețele integrate. Timpii de livrare mai lungi și costurile mai mari de transport afectează în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care reprezintă aproximativ două treimi din locurile de muncă din sectorul privat.
Dezvoltarea infrastructurii este influențată nu numai de constrângeri fizice, ci și de disponibilitatea și structura finanțării. Lichiditatea pieței, costurile de emisie și o gamă incipientă de instrumente verzi și legate de sustenabilitate influențează viteza cu care capitalul instituțional poate fi mobilizat pentru investiții productive și pentru crearea de locuri de muncă pe care acestea le permit.
Mobilizarea capitalului pentru logistică durabilă
Instrumentele inovatoare ale pieței de capital pot juca un rol catalitic în reducerea acestor deficiențe. Emisiunile de obligațiuni publice aliniate la Taxonomia UE – aliniate cu cadrul Uniunii Europene de definire a activităților economice sustenabile din punct de vedere ecologic – oferă capital pe termen lung pentru infrastructură, aprofundând în același timp piețele locale de capital. Prin ancorarea unor astfel de emisiuni, instituțiile de finanțare a dezvoltării pot ajuta la atragerea investitorilor instituționali, la demonstrarea viabilității pieței și la ridicarea standardelor de mediu și de guvernanță, asigurând astfel că infrastructura creează locuri de muncă într-un mod durabil.
Această abordare stă la baza rolului IFC (International Finance Corporation) ca investitor ancoră într-o obligațiune publică aliniată la Taxonomia UE, emisă de VGP NV, un dezvoltator pan-european de facilități industriale și logistice. Proiectul se aliniază cu accentul Băncii Mondiale pe susținerea infrastructurii care permite creșterea afacerilor, stimulează productivitatea, creează locuri de muncă și consolidează integrarea economică regională. Investiția sprijină parcurile industriale și logistice de tip A, eficiente energetic, în România și Serbia.
Tranzacția cu VGP se bazează pe angajamentele anterioare IFC în România: finanțarea platformelor logistice durabile prin intermediul unui împrumut legat de sustenabilitate acordat Warehouses De Pauw, o investiție în obligațiuni verzi acordată CTP N.V. și sprijin pentru Lion’s Head Investments.
În Serbia, există doar 1,2 milioane de metri pătrați de stoc logistic modern, mai puțin de 0,2 metri pătrați per capita, cu deficiențe acute în afara Belgradului. Replicarea modelului României – combinând dezvoltarea infrastructurii durabile cu soluții de pe piața de capital și standarde de mediu solide – oferă o cale pentru atragerea investițiilor private, îmbunătățirea conectivității și susținerea creșterii conduse de exporturi.
Sursa: Business-review.eu