Cluj 10°C
Timișoara 11°C
Iași 9°C
Cașaloții: Cercetătorii au descifrat „dialectul” marin, uimitor de complex
Noi cercetări sugerează că sunetele scoase de cașaloți ar putea fi mult mai complexe decât se credea anterior, având potențialul de a face parte dintr-un sistem de comunicare comparabil cu limbajul uman. Studiul, realizat de Projectul CETI, o organizație non-profit din SUA, examinează „coda”, sunetele sacadate emise de aceste mamifere marine. Rezultatele relevă similarități surprinzătoare cu vocile umane, deschizând noi perspective asupra comunicării în lumea animală.
O comunicare sofisticată la cașaloți
Cașaloții, cunoscuți științific sub numele de Physeter macrocephalus, trăiesc în grupuri sociale strânse și folosesc sunete de tip „coda” pentru comunicarea între ei. Cercetătorii au analizat cinci proprietăți ale acestor sunete și au descoperit că acestea sunt folosite în modele care respectă reguli structurale asemănătoare celor din vorbirea umană. Echipa, condusă de lingvistul Gasper Begus de la Universitatea din Berkeley, susține că aceste vocalizări sunt extrem de complexe și reprezintă „unul dintre cele mai apropiate echivalente ale fonologiei umane întâlnite până acum în comunicarea animală”.
Studiul a analizat înregistrări din anii 2005-2018, colectate de la cel puțin 60 de cașaloți. În 2024, cercetătorii au aprofundat analiza, examinând aproape 4.000 de sunete „coda” de la 15 indivizi, înregistrate în perioada 2014-2018. S-a descoperit că aceste sunete se împart în categorii distincte, asemănătoare vocalelor din vorbirea umană, diferențiindu-se prin durată, tipar și interacțiunea cu sunetele învecinate.
Similarități cu vocile umane
Noua cercetare a identificat două tipuri principale de „coda”, denumite „coda-a” și „coda-i”, cu structuri diferite ale frecvențelor rezonante. Acestea au un rol similar cu vocalele limbajului uman. Sunetele „coda-a” sunt mai lungi decât „coda-i”, iar felul în care cașaloții folosesc aceste sunete variază de la individ la individ, similar cu stilurile vocale umane. De asemenea, sunetele vecine se pot influența reciproc, similar modului în care vocalele se combină pentru a forma diftongi în vorbirea umană.
Autorii studiului sunt precauți în a numi sistemul de comunicare al cașaloților „limbaj”, preferând termenul „sistem de comunicare”, până când nu vor putea demonstra că sunetele au semnificații specifice. Totuși, rezultatele sunt un pas important în descifrarea modului în care cașaloții comunică, ceea ce reprezintă obiectivul principal al Projectului CETI. Echipa folosește tehnici de inteligență artificială pentru a analiza semnalele, în speranța de a înțelege mesajele acestor mamifere marine.
Implicații majore pentru cercetare
Studiul are implicații importante. Ar putea clarifica dacă limbajul este o trăsătură exclusiv umană și ar putea deschide calea către comunicarea cu alte specii. Instrumentele dezvoltate în acest scop ar putea fi aplicate și altor animale. Cercetătorii au fost conduși de Gasper Begus.
