Cârcei noaptea: Nu-i magneziu! Află cauzele reale

Conform Doctorulzilei.ro: Magneziul, salvatorul crampelor nocturne? Dovezile arată altceva

Crampele musculare care te trezesc din somn sunt adesea puse pe seama unei deficiențe de magneziu. Totuși, cercetările recente indică faptul că suplimentele cu magneziu nu reduc semnificativ frecvența sau intensitatea acestor spasme dureroase la majoritatea adulților în vârstă, contrazicând astfel o credință populară. Potrivit analizelor bazate pe studii randomizate, magneziul are o probabilitate mică de a oferi o ameliorare relevantă în cazul crampelor la persoanele mai în vârstă.

Cauzele ascunse din spatele crampelor nocturne

În spatele episoadelor recurente de crampe musculare se pot ascunde o multitudine de factori, mult mai complecși decât simpla lipsă de magneziu. Deshidratarea, utilizarea anumitor medicamente, suprasolicitarea mușchilor, tulburările circulatorii sau afectarea nervilor sunt printre cauzele frecvent invocate. O crampă implică o contracție bruscă și involuntară a mușchiului, cel mai adesea localizată la nivelul gambei sau labei piciorului, care poate dura de la câteva secunde la aproximativ zece minute, lăsând în urmă o zonă sensibilă.

În numeroase situații, cauza exactă a acestor spasme nocturne rămâne neidentificată. Studiile au demonstrat că magneziul nu a fost mai eficient decât placebo în reducerea frecvenței crampelor, în special la persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 85 de ani. Suplimentarea cu magneziu ar putea fi recomandată doar în cazul unei carențe dovedite sau a unei afecțiuni medicale specifice. În lipsa unei recomandări medicale, poate provoca efecte secundare precum diaree și poate fi problematică pentru persoanele cu insuficiență renală.

Medicamentele și alte afecțiuni care pot mima crampele

Mai multe categorii de medicamente pot favoriza apariția crampelor. Printre acestea se numără diureticele, anumite statine utilizate pentru scăderea colesterolului, unele tratamente pentru astm, anumite terapii hormonale și medicamente care pot afecta echilibrul electrolitic al organismului. Este important ca pacienții să nu întrerupă tratamentul fără acordul medicului, ci să discute despre posibile ajustări ale dozei sau interacțiuni medicamentoase. Medicul poate recomanda analize pentru potasiu, calciu, magneziu și evaluarea funcției renale.

Este esențial de diferențiat o crampă musculară de alte afecțiuni care pot provoca dureri nocturne. Sindromul picioarelor neliniștite se manifestă printr-o nevoie imperioasă de a mișca membrele, însoțită de furnicături sau senzații neplăcute, dar nu de o contracție musculară dureroasă și vizibilă. Boala arterială periferică cauzează, în mod obișnuit, durere la mers, ameliorată de repaus, însă în formele avansate, durerea poate apărea și pe timpul nopții, în special la nivelul labei piciorului. Neuropatia, la rândul ei, se poate manifesta prin senzații de arsură, înțepături sau amorțeală, simptome distincte de contractura bruscă a unei crampe.

În timpul unui episod acut de crampă, întinderea lentă a gambei, prin tragerea vârfului piciorului spre corp, sau sprijinirea greutății pe piciorul afectat pot aduce ameliorare. Masajul blând și mersul câțiva pași, dacă este sigur, sunt de asemenea recomandate. Un studiu recent pe adulți de peste 55 de ani a arătat că exercițiile de întindere a gambelor și coapselor înainte de culcare pot reduce frecvența și intensitatea crampelor.

Consultația medicală este indicată dacă crampele apar aproape în fiecare noapte, durează mai mult de zece minute, sunt însoțite de amorțeală sau slăbiciune, dacă un picior este umflat, apare durere la mers, există afecțiuni renale, hepatice sau diabet, sau dacă simptomele au debutat după administrarea unui nou medicament. Umflarea bruscă a unui singur picior, asociată cu roșeață și căldură locală, poate semnala o tromboză și necesită evaluare medicală urgentă.

Sursa: Doctorulzilei.ro