Un conflict din Orientul Mijlociu, deși localizat, a zguduit Europa, scumpind carburanții de la Roma la București și readucând în discuție dependența continentului de resursele energetice externe. Atacurile cu rachete în regiunea Golfului și blocarea Strâmtorii Ormuz au declanșat o criză energetică cu efecte în lanț, forțând guvernele europene să ia măsuri urgente. Efectele se resimt puternic în România, unde prețul la pompă a crescut vertiginos.
Articol realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE.
Cum s-a reflectat criza energetică în România
În România, prețul benzinei a depășit 9 lei pe litru, iar motorina a sărit de 10 lei. Această creștere vine după ce, înainte de izbucnirea conflictului, benzina costa 7,96 lei, iar motorina 8,27 lei. Premierul Ilie Bolojan a subliniat că motorina este utilizată pe scară largă în agricultură și transport, ceea ce amplifică impactul majorării prețurilor asupra economiei.
Guvernul român a întârziat cu măsurile de contracarare a efectelor crizei. Primele semne ale efectelor conflictului din Iran s-au simțit pe piața carburanților, dar pachetul de măsuri a fost definitivat abia pe 3 aprilie. În aceeași perioadă, prețul barilului de țiței a crescut de la 70 de dolari la 110 dolari.
România, între producători și importatori de resurse energetice
Deși România este producătoare de petrol, importurile depășesc cu mult producția internă. Datele INS arată că peste 77% din țițeiul procesat în România provine din importuri. Kazahstanul este principalul partener, urmat de Azerbaidjan și Libia.
În ceea ce privește motorina, România importă cantități semnificative, în timp ce exporturile sunt mai mici. Principalul furnizor este Turcia. Această dependență de importuri face România vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor globale, exacerbate de instabilitatea geopolitică.
Măsuri guvernamentale și comparații cu alte state europene
Guvernul Bolojan a adoptat măsuri pentru a atenua impactul scumpirilor. Acciza la motorină a fost redusă cu 30 de bani pe litru, începând cu 3 aprilie. Pentru a compensa pierderile bugetare, s-a introdus o „taxă de solidaritate” pentru companiile care exploatează și procesează țiței în România, aplicabilă atunci când prețul petrolului Brent depășește 70 de dolari pe baril.
Comparativ cu alte țări europene, România se situează la mijlocul clasamentului privind prețurile la carburanți. Spania a implementat un pachet de măsuri ample, inclusiv reducerea TVA la carburanți și subvenții, în timp ce Italia a redus accizele. Austria a limitat majorările de prețuri și plănuiește plafonarea prețurilor. Irlanda a redus accizele, iar Georgia, deși importă resurse din Rusia și Azerbaidjan, a resimțit și ea creșterea prețurilor.
În ciuda acestor măsuri, prețurile la carburanți rămân ridicate în România. Urmărind evoluțiile, în data de 2 aprilie Weekly Oil Bulletin arăta că România ocupă locul 12 în UE la prețul benzinei (1,83 euro/litru), sub media europeană de 1,91 euro/litru, și locul 15 la motorină (2,03 euro/litru), sub media de 2,09 euro/litru.
