Când statul uită de plăți, firmele mici din România se scufundă

Cauzele principale ale problemelor

Studiul analizează factorii care au contribuit la această creștere. Politicile monetare și fiscale restrictive, pe fondul unei situații geopolitice dificile, sunt identificate ca principalele cauze. Conflictul din Orientul Apropiat și războiul din Ucraina, alături de tensiunile comerciale globale, au generat un climat economic instabil. Războiul tarifar global, cu Statele Unite ale Americii impunând tarife agresive, a afectat lanțurile de aprovizionare și a contribuit la inflație.

Sectorul construcțiilor și industria farmaceutică au fost afectate în mod special de întârzierile la plăți din partea statului. În sectorul „Comerț”, s-a înregistrat cel mai mare număr de insolvențe, deși cu o ușoară scădere față de anul precedent. Creșterea TVA, impozitul pe dividende și regulile mai dure pentru microîntreprinderi au adâncit presiunea asupra mediului de afaceri. Liberalizarea prețurilor la energie și inflația, care a atins aproape 10% în august 2025, au amplificat dificultățile.

Perspective mixte pentru economie

În ciuda creșterii insolvențelor, există și semne pozitive. Ritmul de creștere a insolvențelor a încetinit, iar tot mai multe companii mari aleg concordatul preventiv în loc de insolvență. Numărul înmatriculărilor de firme a atins un nivel record în ultimii ani, indicând un dinamism antreprenorial robust, mai ales în București, Ilfov, Cluj și Timiș. Radierile de firme au rămas stabile, sugerând o consolidare a mediului de afaceri.

Totuși, partea negativă este marcată de cel mai mare număr de insolvențe din ultimii șapte ani și de un număr record de companii mari în insolvență, cu potențial efect de domino. Suma refuzată la plată prin cecuri și alte instrumente a atins cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani, semnalând presiuni asupra fluxului de numerar. Creșterea economică a fost de doar 0,6% în 2025, cu recesiune tehnică în a doua parte a anului. Deficitul ESA a rămas ridicat, iar inflația a depășit 9%.

Impact sectorial și regional

Evoluțiile sectoriale în 2025 au fost determinate de tranziția modelului de creștere economică, comportamentul de plată al statului și costul finanțării corporatiste. Sectoarele dependente de lichidități și consumul privat au fost cele mai afectate. “Riscul de insolvență a crescut semnificativ pentru acele sectoare în care lichiditatea este condiționată în special de comportamentul de plată al Statului român”, a explicat Bogdan Nichișoiu, Regional (Central & Eastern Europe) Enhanced Information Manager.

Cele mai multe insolvențe s-au înregistrat în București, Bihor și Cluj. Bucureștiul a concentrat cea mai mare pondere, cu 18% din totalul insolvențelor, dar și cele mai multe înmatriculări. Economia europeană a fost puternic afectată, cu România ca fiind dependentă de relațiile comerciale cu Germania, Italia și Franța. Potrivit lui Tiberiu Chesoi, Head of Claims Coface România, mixul de factori a pus presiune suplimentară pe economie. În pofida acestor provocări, dinamismul antreprenorial rămâne ridicat, cu 153.425 de înmatriculări de firme în 2025, sugerând o capacitate de regenerare a mediului de afaceri.

Sursa: HotNews