Curtea de Apel București a decis începerea procesului pe fond în dosarul Călin Georgescu, Horațiu Potra și alte persoane acuzate de infracțiuni grave Curtea de Apel București a dat undă verde, pe 2 aprilie 2026, pentru începerea procesului pe fond în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți membri ai unei așa-zise grupări paramilitare sunt acuzați de fapte grave

Acuzațiile: Informații false și tentativă de destabilizare

Dosarul, deschis pe numele lui Călin Georgescu, vizează și acuzații de comunicare de informații false. Procurorii fac referire la declarațiile făcute de acesta la o emisiune televizată din decembrie 2024. Atunci, Georgescu ar fi susținut că România urma să intre în război cu Rusia și că tinerii români vor fi trimiși pe front în Ucraina.

În paralel, Horațiu Potra și alte aproximativ 20 de persoane fac parte dintr-o grupare paramilitară din Sibiu. Aceștia sunt acuzați că au încercat să provoace haos în timpul protestului suveraniștilor din 8 decembrie 2024. Această zi ar fi fost inițial stabilită pentru turul doi al alegerilor prezidențiale, anulate între timp de Curtea Constituțională a României.

Planul grupării: Arme, pirotehnice și deplasare organizată

Potrivit rechizitoriului, gruparea coordonată de Horațiu Potra s-a deplasat organizat spre București, având asupra sa un arsenal periculos. Procurorii au menționat că în autoturisme au fost găsite obiecte periculoase precum cuțite, pumnale, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, boxuri, topoare și materiale pirotehnice de categoria F4.

Anchetatorii susțin că aceste materiale ar fi urmat să fie folosite pentru a genera panică și reacții violente în rândul protestatarilor și al forțelor de ordine.

Excluderea declarațiilor din dosar

În etapa de cameră preliminară, instanța a decis eliminarea a 17 declarații date de membri ai grupării în perioada 8-12 decembrie 2024.
Judecătorul a reținut că aceștia au fost audiați inițial ca martori, deși, în realitate, aveau deja calitatea de suspecți, fără a beneficia de asistență juridică adecvată. „Inculpații au fost audiați în calitate de martori, ocazie cu care au oferit explicații (…) de natură a-i autoincrimina. Aceștia nu au fost asistați de un avocat (…) pentru a decide în cunoștință de cauză cu privire la renunțarea la dreptul la tăcere”, se arată în motivare.
Instanța a concluzionat că aceste declarații nu pot fi folosite împotriva inculpaților și a dispus eliminarea lor din materialul probator.

La termenul din 2 aprilie 2026, procurorii au respins cererea avocaților de restituire a dosarului la Parchet. Reprezentantul Ministerului Public a explicat că eliminarea fizică a probelor va avea loc după rămânerea definitivă a deciziei, dar a subliniat că restul probelor susțin acuzațiile.

Instanța a reiterat că eliminarea unor probe nu echivalează cu anularea rechizitoriului și nu impune refacerea acestuia. Totodată, judecătorul a explicat că dosarul complet, inclusiv probele excluse, va fi analizat de instanța superioară în cadrul contestației.

Procurorii au arătat că materialele pirotehnice de categoria F4 ar fi putut avea efecte similare unor grenade, generând explozii puternice și panică generalizată. Specialiștii citați în dosar avertizează că astfel de acțiuni pot duce la busculade și pierderea controlului asupra mulțimii, amplificând riscul unor conflicte majore.

Anchetatorii fac o paralelă cu un caz din 2015, când doi membri ai grupării extremiste HVIM au fost condamnați pentru tentativa de a detona un dispozitiv exploziv la o paradă de 1 Decembrie.

Contestația împotriva deciziei de începere a judecății urmează să fie analizată de Înalta Curte de Casație și Justiție.