Tribunalul București clarifică: De ce nu s-a suspendat alegerile FRF din martie
Tribunalul București a publicat motivarea deciziei prin care a respins ordonanța președințială prin care Ilie Drăgan a încercat să suspende alegerile FRF din 18 martie. Instanța a arătat că nu a găsit motive pentru a bloca scrutinul și a subliniat „divergența de interpretare” privind mandatele lui Răzvan Burleanu. Alegerile au avut loc, Burleanu obținând al patrulea mandat consecutiv de președinte al FRF.
Burleanu și „mandatul de prea mult” – ce a stat la baza contestației
Ilie Drăgan, contracandidatul lui Burleanu, a contestat candidatură acestuia, invocând încălcarea statutului FRF. Acesta stipulează că „Nicio persoană nu poate deține funcția de Președinte al FRF pentru mai mult de 3 (trei) mandate”. Drăgan a argumentat că Burleanu ar fi la al patrulea mandat, ceea ce nu ar fi permis de statut.
Tribunalul a reținut că Răzvan Burleanu a fost ales prima dată președinte al FRF în martie 2014, iar în timpul primului mandat, în iunie 2014, a fost adoptat un nou statut care a limitat la trei mandate numărul de mandate. Burleanu a fost reales în aprilie 2018 și aprilie 2022. Drăgan și-a întemeiat contestația pe ideea că modificările statutului ar trebui să se aplice şi mandatelor anterioare. Comisiile care au validat candidatura lui Burleanu au considerat însă că acestea nu se aplică retroactiv.
Diferențe de interpretare și urgența îndoielnică
Tribunalul a punctat că problema reală este o „divergență de interpretare” a aplicării în timp a normelor statutului adoptat în 2014. Instanța a notat că Drăgan interpretează statutul ca fiind aplicabil și mandatelor anterioare, în timp ce comisiile de validare au considerat că legea civilă se aplică, iar aceasta nu retroactivează. Drept urmare, Tribunalul nu a analizat legalitatea candidaturii lui Burleanu în fond, ci doar dacă erau motive de urgență pentru a suspenda alegerile.
Judecătorii au concluzionat că argumentul lui Drăgan privind mandatul patru nu reprezenta o încălcare clară a statutului FRF, ci mai degrabă o problemă de interpretare juridică și nu o contravenție explicită. Instanța a decis că Drăgan nu avea un motiv întemeiat să oprească alegerile din 18 martie. Drăgan nu a „dovedit existenţa unei situaţii cu caracter excepţional”, subliniază motivarea.
Prejudiciile invocate au fost considerate ipotetice
Instanța a considerat prejudiciile invocate de Drăgan drept ipotetice. Potențialele probleme legate de candidatură și rezultat vor putea fi supuse controlului jurisdicțional ulterior, inclusiv prin anularea hotărârii adunării generale, dacă va fi cazul. Drept urmare, desfășurarea alegerilor nu determină un prejudiciu ireparabil, au concluzionat judecătorii.
Ilie Drăgan nu renunță și a contestat deja decizia. Primul termen al procesului este stabilit pentru 21 aprilie.
