Fostul ministru Burduja acuză „sabotaj” în cazul hidrocentralei Surduc-Siriu, invocând întârzieri cauzate de procese
București – Lucrările la hidrocentrala Surduc-Siriu, un proiect început în anii ’80, au depășit praguri importante de execuție, însă finalizarea este obstrucționată de procese inițiate de organizații de mediu, potrivit fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja. Acesta a făcut apel la sprijin public pentru finalizarea investiției strategice, subliniind importanța acesteia pentru sistemul energetic național.
Burduja a detaliat situația în două postări pe contul său de Facebook, în zilele de vineri și sâmbătă. El susține că proiectul, aflat în prezent în administrarea Hidroelectrica, este de o importanță majoră, cu un grad de finalizare de peste 75%. Fostul demnitar a menționat că, după finalizarea lucrărilor, centrala ar urma să furnizeze energie pentru peste 50.000 de gospodării.
Progrese semnificative, dar și obstacole
În postările sale, Sebastian Burduja a evidențiat ritmul accelerat al lucrărilor pe șantierul Hidroelectrica, sub coordonarea managerului de proiect, Bogdan Marcu. El a subliniat că energia produsă va fi ieftină, curată și sigură, contribuind la reducerea dependenței de importuri. Fostul ministru a amintit și despre deblocarea de către el, în perioada mandatului, a proiectelor hidroenergetice începute cu ani în urmă. Acestea ar putea aduce în sistem peste 700 MW, echivalentul unui reactor nuclear.
Burduja a acuzat implicit ONG-urile de mediu de „sabotaj”, considerând că procesele în instanță întârzie finalizarea unei investiții importante pentru România. El a menționat că anumite componente ale hidrocentralei sunt finalizate în proporție de până la 99%, dar proiectul continuă să fie blocat.
Reacția mediului și apelul la sprijin
Referindu-se la potențialele efecte ale proiectului, fostul ministru a menționat că a inițiat un proiect legislativ prin care hidrocentralele ar putea fi declarate obiective de securitate națională, o măsură care ar accelera finalizarea lucrărilor și ar reduce birocrația. De asemenea, el a specificat că aproximativ 45.000 de persoane au semnat o petiție în sprijinul hidroenergiei, lansând un apel public pentru continuarea demersului.
Potrivit postărilor, fostul ministru a inclus cîteva citate. „Suntem sabotați de procese pe bandă rulantă intentate de câteva ONG-uri de mediu, în timp ce apa curge și energia se pierde”, a scris acesta într-o postare. „A refuza finalizarea acestor lucrări este un act de sabotaj la adresa statului român”, a adăugat el.
Controversele proiectului și impactul asupra mediului
Pe de altă parte, organizațiile de mediu avertizează cu privire la posibilele efecte negative ale proiectului asupra râului Bâsca Mare. Biologul Călin Dejeu a declarat pentru Europa Liberă că proiectul, în forma actuală, ar putea duce la secarea râului pe o distanță de aproximativ 40 de kilometri. Acesta a subliniat importanța dezbaterilor publice și a asumării unei poziții clare pentru protejarea mediului.
Detaliile proiectului includ amenajarea barajului Surduc pe cursul râului Bâsca Mare și transportul apei printr-o aducțiune de peste 16 kilometri, până la hidrocentrala Nehoiașu II. Dezbaterile publice pe marginea proiectului, organizate de Hidroelectrica, urmează să clarifice aspecte legate de impactul asupra mediului și de beneficiile economice ale investiției.
