Reciclarea în UE: România, codașă la colectarea selectivă
Majoritatea țărilor din Europa se străduiesc să crească rata de reciclare a deșeurilor, dar rezultatele variază semnificativ. În timp ce unele țări au atins deja obiectivele pentru 2030, altele, inclusiv România, se confruntă cu dificultăți majore. Conform datelor din 2023, citate de Euronews, UE produce 177,8 kg de deșeuri de ambalaje pe cap de locuitor pe an. Din această cantitate, 35,3 kg provin din ambalaje din plastic.
Situația în Balcani: Un tablou amestecat
Doar șapte țări din UE au reușit să atingă obiectivul de a recicla cel puțin 70% din totalul deșeurilor de ambalaje până în 2030: Belgia, Olanda, Italia, Republica Cehă, Slovenia, Slovacia și Spania. Dintre acestea, doar SLOVENIA se află în regiunea Balcanilor, conform datelor EUROSTAT.
Slovenia se remarcă prin performanțele sale în domeniul reciclării, cu o rată de 73,6% pentru deșeurile de ambalaje. Sistemul sloven implică sortarea deșeurilor acasă și colectarea „din ușă în ușă”, dar și containere publice și puncte speciale de colectare. Producătorii și importatorii sunt responsabili pentru costurile de gestionare a ambalajelor, iar gospodăriile plătesc o taxă pe deșeuri în funcție de cantitatea generată.
Turcia, deși nu are date EUROSTAT disponibile, declară că a atins o rată de reciclare de 37,5% în 2025, în creștere față de 13% în 2017, la începutul programului „Zero Deșeuri”. Colectarea separată este implementată în 217.000 de clădiri. Pungile de plastic sunt taxate, iar un sistem de returnare a ambalajelor este în dezvoltare.
CROAȚIA are o rată de reciclare a deșeurilor totală de 36%, cu 51,9% pentru deșeurile de ambalaje. Croația aplică principiul „plătește pe măsură ce arunci” și are un sistem de garanție pentru recipientele de băuturi.
Albania reciclează doar 18,8% din deșeuri, majoritatea ajungând la gropile de gunoi. În 2022, Albania a interzis pungile de plastic subțiri, dar supermarketurile oferă acum pungi mai rezistente.
Grecia și Cipru: Eforturi și provocări
Reciclarea în Grecia rămâne o provocare serioasă, cu o rată sub 20% din deșeuri reciclate. Țara este supusă sancțiunilor financiare și supravegherii din partea instituțiilor europene. Grecia implementează un sistem de returnare a sticlelor și dozelor și extinde rețeaua pentru deșeuri biologice.
CIPRU aplică principiul „poluatorul plătește” prin sistemul „Pay-As-You-Throw”, taxând deșeurile nereciclabile. Deșeurile organice din bucătărie sunt colectate separat, fără taxă.
Serbia reciclează doar 15,2% din deșeuri, majoritatea ajungând la gropi de gunoi ilegale. O nouă lege privind gestionarea deșeurilor a fost adoptată, dar experții avertizează că 120.000 de tone de deșeuri ar putea ajunge în mediul sârbesc în 2026.
România: Ultimul loc în UE
România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor, cu doar aproximativ 12% din deșeuri reciclate. Țara a introdus un sistem de returnare a sticlelor, dar mai multe regiuni încă nu dispun de sisteme integrate de gestionare a deșeurilor.
Bulgaria se numără printre țările cu cele mai scăzute rate de reciclare din UE. Potrivit datelor EUROSTAT, țara reciclează doar 16,7% din deșeuri în 2023.
Conform datelor EUROSTAT, în 2022, România a reciclat 37,3% din deșeurile de ambalaje.
