BULETINUL ELECTRONIC, O EXPERIENȚĂ FRUSTRANTĂ PENTRU ROMÂNI: INSTITUȚIILE NU SE ADAPTEAZĂ DIGITALIZĂRII
Bucuria digitalizării, promisă de buletinul electronic, se transformă adesea într-o frustrare pentru mulți români. Deși documentul ar trebui să simplifice interacțiunea cu instituțiile, realitatea arată că lipsa de adaptare a acestora și a infrastructurii necesare obligă cetățenii să apeleze în continuare la documente tipărite. Problemele semnalate includ dificultăți în citirea datelor de pe cip și nevoia prezentării adeverințelor de domiciliu, subminând astfel eforturile de digitalizare.
Adeverințe inutile și echipamente lipsă
Numeroși cetățeni se plâng că nu pot folosi buletinul electronic din cauza lipsei echipamentelor necesare în instituții. Unul dintre ei a declarat că este „foarte greu când vrei să rezolvi ceva, pentru că multe instituții nu au aparatele necesare să scaneze codul”. Această problemă este confirmată și de alți utilizatori, care consideră documentul inutil în forma actuală. Un alt român a mărturisit că a preferat să folosească adeverința de domiciliu, luată de pe platforma ghișeul.ro.
Problema este una sistemică, nu doar cazuri izolate. Pe platforma guvernamentală „fara-hartie.gov.ro” au fost înregistrate peste 300 de sesizări legate de buletinul electronic. Utilizatorii reclamă dificultăți în accesarea datelor de pe cip, dar și interacțiunea cu instituțiile publice. Acestea nu dispun de echipamente compatibile, lucru care duce la solicitarea de documente suplimentare, precum adeverințele de domiciliu, deși buletinul electronic ar fi trebuit să le elimine.
Autoritățile, între promisiuni și realitate
Autoritățile susțin că adeverințele nu sunt necesare, dar realitatea din teren le contrazice. Reprezentanții statului afirmă că verificarea datelor este responsabilitatea furnizorilor de servicii, nu a cetățenilor. „Acea adeverință tipărită nu este reglementată de niciun act normativ, iar cei care solicită o astfel de adeverință tipărită, încalcă cadrul normativ în vigoare. Este sarcina furnizorului de servicii să obțină informația respectivă”, a declarat Cătălin GIULESCU, Director general la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor.
În paralel, în ciuda promisiunilor, anumite funcționalități ale buletinului electronic, cum ar fi cardul de sănătate integrat și semnătura electronică, nu sunt pe deplin operaționale. Oficialii afirmă că există progrese tehnice, dar acestea nu sunt încă vizibile pentru utilizatorii finali. „Certificatul electronic pentru semnătură este deja înscris pe cartea electronică de identitate. Totuși, pentru a putea interacționa prin intermediul acestui certificat electronic, în întreaga administrație publică este necesar să se realizeze anumite dezvoltări, anumite interconectări,” a explicat Cătălin GIULESCU.
Portofelul digital, un nou pas cu potențiale întârzieri
În timp ce problemele buletinului electronic nu sunt rezolvate, autoritățile pregătesc lansarea unui nou sistem digital, portofelul electronic. Acesta ar urma să permită stocarea și accesarea documentelor oficiale direct de pe telefon. Totuși, specialiștii din domeniu avertizează că întârzierile actuale pot afecta și acest proiect. Costin BURDUN, director adjunct al unei firme care dezvoltă aplicații de portofel digital, a subliniat că „România este cumva mai departe decât alte state, pentru că nu a făcut nici acest prim pas, acela de a stabili cine ce trebuie să facă”.
La nivel european, termenul limită pentru operaționalizarea infrastructurii portofelului digital este 25 decembrie 2026.
