Bugetul NU vindecă Bolile: CNAS trage un semnal de alarmă privind internările
Limitări ale internărilor în spitalele României, cauzate de probleme de organizare, nu de lipsă de fonduri, explică CNAS
Situația internărilor în spitalele din România a generat ample discuții în ultima perioadă. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a emis un comunicat oficial pentru a clarifica motivele și implicațiile acestor restricții. Conform CNAS, dificultățile actuale sunt temporare și rezultă în principal din adoptarea cu întârziere a bugetului pe 2026 și din introducerea unor plafoane lunare de cheltuieli.
De ce apar blocaje în sistemul de sănătate
CNAS subliniază că aceste limitări nu reflectă lipsa resurselor financiare. Mai degrabă, este vorba despre un blocaj procedural și de organizare bugetară. Instituția atrage atenția că sistemul medical nu poate funcționa eficient pe baza unor limite rigide impuse lunar. Nevoia de servicii medicale nu poate fi anticipată administrativ, iar pacienții nu se ghidează după un „calendar bugetar” atunci când se îmbolnăvesc. Amânarea tratamentelor poate genera riscuri majore pentru sănătatea publică.
Bugetul CNAS pentru 2026 este considerat relativ adecvat. Spitalele beneficiază de cea mai mare parte a fondurilor din sistem, cu aproximativ 34 de miliarde de lei alocate. Totuși, problema nu este doar nivelul finanțării, ci și modul în care banii sunt distribuiți și utilizați.
Necesitatea unei reforme de fond
CNAS insistă asupra unei schimbări în modelul de finanțare a sistemului sanitar. Direcția propusă include finanțarea directă a serviciilor medicale efectuate, implementarea principiului „banii urmează pacientul” și eliminarea finanțării ineficienței. Această abordare ar putea îmbunătăți alocarea resurselor și calitatea serviciilor medicale.
În plus, CNAS atrage atenția asupra unor disfuncționalități în utilizarea fondurilor publice. Analizele preliminare indică diferențe semnificative între spitale similare, în ceea ce privește volumul activității medicale, performanța financiară și costurile serviciilor oferite. Achizițiile publice ridică semne de întrebare legate de risipă și ineficiență.
Practici controversate și măsuri de control
Un aspect semnalat de CNAS este apariția unor practici discutabile, în anumite spitale publice. Unii manageri ar fi impus norme minime și maxime de internare. CNAS dezaprobă ferm aceste măsuri, considerându-le nejustificate și potențial periculoase pentru pacienți. Aceste situații sunt în atenția corpului de control, iar instituția colaborează cu alte autorități pentru investigarea lor.
CNAS reiterează că sănătatea nu poate fi planificată „pe luni”. Adaptarea mecanismelor de finanțare devine nu doar necesară, ci urgentă.
Sursa: Doctorulzilei.ro