București: Stadioanele, afacere cu problemă sau soluție salvatoare

Investițiile în infrastructura sportivă din România par a fi dezechilibrate, cu accent pe stadioane mari, adesea neprofitabile, în timp ce lipsa bazelor sportive de proximitate afectează sănătatea publică și dezvoltarea sportului de masă. Experții subliniază necesitatea unei abordări mai echilibrate, care să țină cont de nevoile reale ale comunităților și de stimularea activității fizice.

Stadioane mari, cheltuieli mari

Mai multe orașe din România au finalizat sau sunt pe cale să finalizeze stadioane impunătoare, investiții care se ridică la aproape un miliard de euro. Cu toate acestea, multe dintre aceste arene se confruntă cu dificultăți financiare. Arena Națională din București, cel mai mare stadion din țară inaugurat în 2011, nu a reușit să devină o afacere profitabilă. Costurile de întreținere depășesc veniturile generate, chiar dacă găzduiește evenimente importante.

Primăria Bucureștiului ia în considerare concesionarea stadionului către privat, recunoscând că statul nu este un administrator eficient. Primarul Ciprian Ciucu a menționat că Arena Națională generează pierderi anuale semnificative. Alte orașe mai mici, precum Târgoviște, au investit în stadioane cu capacități considerabile, depășind nevoile reale ale populației.

Prioritatea: Infrastructura sportivă de proximitate

Investițiile masive în stadioane nu rezolvă problema reală a lipsei de infrastructură sportivă în multe comunități. În zonele rurale și urbane mici, accesul la terenuri de sport este limitat, iar acest lucru descurajează practicarea sportului. Emanuel Toma, fondatorul companiei Atlas Sport, subliniază importanța investițiilor în baze sportive.

„Suntem numărul unu în Europa la obezitate, inclusiv infantilă. Nu mai facem mișcare. Numărul de ore de sport este foarte mic. Mi s-ar părea mult mai logic să investim în baze sportive”, a declarat acesta. El subliniază că multe administrații locale au nevoie urgentă de astfel de investiții.

O nouă abordare: Proporționalitate și nevoi reale

Emanuel Toma, de la Atlas Sport, este de părere că distribuția investițiilor ar trebui să țină cont de nevoile specifice ale comunităților. O identificare exactă a cerințelor va contribui la combaterea sedentarismului și la promovarea activităților sportive în rândul populației.

Investițiile în terenuri de sport sau baze sportive sunt mai accesibile decât cele în stadioane sau săli de sport. Impactul poate fi însă semnificativ. Din fondurile alocate pentru un singur stadion, s-ar putea construi zeci de terenuri de sport în fiecare județ, creând astfel oportunități pentru mai mulți oameni de a face mișcare. Problema se agravează în regiuni precum Moldova, unde lipsa stadionelor este notabilă. În timp ce orașele din sud, vest și centru construiesc stadioane, diferența dintre mediul urban și rural este adâncită de lipsa infrastructurii sportive în zonele rurale.