Comisia Europeană respinge acuzațiile SUA privind influențarea alegerilor în România
Comisia Europeană a negat cu tărie acuzațiile din partea autorităților americane, conform cărora instituția europeană ar fi exercitat influență asupra alegerilor din România prin presiuni asupra rețelelor sociale. Purtătorul de cuvânt al executivului UE, Thomas Regnier, a catalogat aceste afirmații drept „absurde și complet nefondate”. Reacția vine în urma publicării unui raport controversat de către Comisia Juridică din Camera Reprezentanților a Statelor Unite, care sugerează că Bruxelles-ul ar fi intervenit în mod repetat în scrutinurile electorale din diferite state membre ale Uniunii.
Acuzațiile din partea Statelor Unite
Raportul, denumit „dosarele europene ale cenzurii”, afirmă că Uniunea Europeană ar fi condus o campanie de zece ani menită să cenzureze discursurile din mediul online, inclusiv articolele critice la adresa vaccinurilor anti-COVID. Documentul de 160 de pagini susține că Bruxelles-ul ar fi exercitat presiuni asupra platformelor digitale pentru a suprima informațiile contradictorii. Aceste acuzații au venit din partea unor membri influenți ai Congresului, care sunt considerați susținători ai administrației Trump.
„Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa și nu voi accepta niciodată insinuări că am intervenit în alegeri. În schimb, noi reglementăm platformele online pentru a proteja cetățenii”, a declarat Regnier, subliniind angajamentul Comisiei Europene față de transparență și democrație.
Reacția autorităților europene
În fața acuzațiilor din partea Statelor Unite, reprezentanți ai Comisiei Europene s-au arătat ferm angajați în apărarea reglementărilor europene, pe care le consideră esențiale pentru menținerea unei societăți informate. Aceasta a fost o reacție la obiecțiile formulate de administrația Trump și de proprietarii platformelor sociale, care acuză Bruxelles-ul de ingerință și cenzură.
Regnier a explicat că „noua legislativă europeană este printre cele mai avansate la nivel mondial și este destinată să protejeze drepturile utilizatorilor și să combată dezinformarea”. El a menționat că acuzațiile SUA conturează o imagine distorsionată a legilor europene, care sunt menite să echilibreze puterea marilor platforme online.
Influența rețelelor sociale în politicile europene
Cazul reflectă fricțiunile persistente între Europa și Statele Unite, în special pe tema reglementărilor privind libertatea de exprimare. Unele cercetări sugerează că rețelele sociale pot influența opinia publică prin utilizarea algoritmilor care determină ce fel de conținut ajunge la utilizatori. „Platformele online au o responsabilitate majoră de a nu influența alegătorii prin moduri inexplicabile”, a subliniat Regnier, referindu-se la impactul pe care îl pot avea aceste tehnologii asupra alegerilor.
Recent, miliardarul Elon Musk, proprietar al platformei X, a fost cenzurat de presă pentru susținerea sa îndreptată în favoarea extremei drepte din Germania. Acest exemplu subliniază complexitatea și provocările cu care se confruntă instituțiile europene în încercarea de a asigura o informare corectă și echilibrată în era digitală.
Pe fondul acestor evenimente, este clar că dezbaterile privind influența rețelelor sociale și reglementările ce țin de acestea vor continua să fie un subiect central atât în Europa, cât și în Statele Unite. De asemenea, este evident că atât autoritățile europene cât și cele americane vor trebui să își reevalueze abordările față de libera exprimare și regimul de moderare a conținutului online.
