Brașovul, lider pe piața rezidențială regională, surclasează Bucureștiul la capitolul tranzacții Brașovul a urcat pe primul loc în clasamentul piețelor rezidențiale regionale din România în primele două luni din 2026, conform unei analize bazate pe datele ANCPI

Brașovul, liderul tranzacțiilor rezidențiale

Brașovul a bifat 651 de tranzacții rezidențiale în ianuarie-februarie 2026, devansând Timișoara (571), Cluj-Napoca (511), Iași (487) și Constanța (482). Surpriza vine dinspre Popești-Leordeni, localitate din Ilfov, care a generat 230 de tranzacții. Acest lucru indică extinderea pieței rezidențiale a Bucureștiului în zonele limitrofe, unde prețurile sunt mai accesibile.

George Călin, residential sales manager, a declarat că Brașovul se distinge printr-un echilibru între cererea de locuire și cea investițională, ceea ce îl menține pe o poziție fruntașă în topul tranzacțiilor la nivel regional.

Cluj-Napoca, lider la prețuri

Dacă Brașovul conduce la volum, Cluj-Napoca rămâne lider la capitolul prețuri pe metru pătrat. În februarie 2026, prețul mediu pentru un metru pătrat util de apartament nou în Cluj-Napoca era de 3.350 de euro, în creștere cu 6% față de februarie 2024. Pentru apartamentele vechi, prețul era de 3.250 de euro pe metru pătrat, cu o creștere de 8% comparativ cu anul precedent.

Brașovul se situează pe locul secund la nivelul prețurilor, cu 2.700 de euro pe metru pătrat util pentru apartamentele noi (plus 9% față de anul anterior) și 2.200 de euro pentru cele vechi, de asemenea cu o creștere de circa 9%. Bucureștiul ocupă abia locul al treilea, cu un preț mediu de 2.500 de euro pe metru pătrat pentru locuințele noi, înregistrând o creștere de 23% față de februarie 2024.

Clientul, mai informat și mai precaut

Profilul cumpărătorului s-a schimbat semnificativ. Acesta este acum mult mai educat și analizează cu atenție fiecare mișcare, conform lui George Călin. Cumpărătorii pun întrebări despre costurile de întreținere și eficiența energetică a ansamblurilor. Tot mai des, aceștia cer și părerea unui avocat înainte de a semna orice document.

Legea Nordis, intrată în vigoare în decembrie anul trecut, a impus înscrierea promisiunii de vânzare-cumpărare în cartea funciară și limitarea avansurilor. Aceasta a schimbat piața, iar dezvoltatorii au avut nevoie de timp pentru a se adapta. Pe segmentul medium și lower, aproximativ 70% dintre cumpărători achiziționează prin finanțare bancară, în timp ce pe unitățile premium proporția se echilibrează la circa 50-50.

În București, în primele două luni ale anului 2026, au fost înregistrate 5.580 de tranzacții, cu 19% mai puține decât în aceeași perioadă a anului 2024. Numărul de ipoteci semnate în ianuarie-februarie a fost de aproximativ 3.200, în scădere cu 29% față de anul anterior.

Sursa: Ziarul Financiar