București – Banca Națională a României (BNR) a menținut dobânda-cheie la 6,5% pentru a 13-a ședință consecutivă, aliniindu-se așteptărilor analiștilor. Decizia, luată marți, vine în contextul unei perspective inflaționiste pe termen scurt deteriorată, influențată de creșterea prețurilor la carburanți ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu.
Inflația, în creștere pe termen scurt
BNR anticipează o creștere a ratei anuale a inflației în perioada martie-iunie 2026, depășind previziunile anterioare. Principalul factor determinant este scumpirea combustibililor, cauzată de majorarea cotațiilor petrolului și gazelor naturale, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu.
Totuși, banca centrală prognozează o corecție descendentă abruptă a inflației în a doua jumătate a anului, începând din iulie-august. Această evoluție va fi influențată de efectele de bază nefavorabile din trimestrul doi al anului 2026, pe segmentul energiei, și de expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică, precum și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.
Analiștii anticipează stabilitate pe piața valutară
Analiștii bancari, Ciprian Dascălu și Vlad Ioniță, au subliniat într-un raport importanța referirilor la conflictul din Orientul Mijlociu din comunicatul BNR. Potrivit acestora, războiul are potențialul de a genera o criză energetică globală. În ceea ce privește cursul de schimb leu/euro, BNR a constatat o creștere modestă la începutul conflictului, urmată de o stabilizare.
Experții consideră că, în general, băncile centrale ignoră șocurile de pe partea ofertei, cum ar fi creșterea prețurilor la energie. Analistii de la BCR au avertizat că noua perspectivă inflaționistă pe termen scurt va fi marcată de incertitudine, dar majorările de dobândă sunt considerate puțin probabile. Se așteaptă ca BNR să ia în calcul o eventuală primă reducere de dobândă în noiembrie, odată cu publicarea unui nou set de prognoze.
Incertitudini și riscuri economice
BNR menționează incertitudine mare cauzată de războiul din Orientul Mijlociu și de criza energetică globală, cu impact asupra economiei, inflației și percepției de risc la nivel regional. Conflictul, împreună cu criza energetică, pot afecta puterea de cumpărare a consumatorilor, activitatea și profiturile companiilor, și pot influența negativ dinamica economiilor și a inflației la nivel european și mondial.
Creșterea prețurilor la combustibili cu 10% adaugă, în general, aproximativ 0,4 puncte procentuale la inflația totală, jumătate din impact provenind din efecte indirecte. În funcție de durata menținerii prețurilor petrolului la nivelurile actuale, analiștii anticipează că inflația ar putea surprinde în sens ascendent în acest an. Revenirea în intervalul țintă al BNR în 2027 ar putea fi pusă sub semnul întrebării.
Datele cele mai recente indică o ușoară redresare a activității economice în primul trimestru al anului 2026 față de trimestrul precedent, însoțită de o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB. Economiștii de la BCR menționează că creșterea economică sub potențial și probabilitatea de recesiune reprezintă argumente pentru potențiale reduceri de dobândă în 2026. Indicatorii de sentiment pentru primul trimestru sugerează posibilitatea unei a treia contracții trimestriale consecutive.
