Stabilitate așteptată a dobânzilor în ECE, în ciuda presiunilor inflaționiste
Banca Națională a României (BNR) pare să se alinieze tendinței regionale de menținere a ratei dobânzii, confruntată cu presiuni inflaționiste persistente. Analizele sugerează că decizia din 7 aprilie va oferi puține indicii suplimentare privind viitorul politicii monetare, cu accent pe incertitudinile privind inflația. Piața anticipează două majorări ale dobânzii de către Banca Centrală Europeană (BCE) până în septembrie, fapt ce influențează deciziile BNR.
Prudență în fața inflației
Bancherii centrali din Europa Centrală și de Est (ECE) adoptă o abordare precaută, cu puține semnale pentru înăsprirea politicii monetare. Așteptările se îndreaptă spre o revizuire ascendentă a prognozei inflației în raportul din mai, dar fără măsuri concrete imediate. Este puțin probabil ca BNR să schimbe direcția, deși o gestionare mai strictă a lichidităților ar putea fi necesară în cazul unei deprecieri a cursului de schimb. Rata efectivă se situează în prezent la nivelul facilității de depozit de 5,50%.
Posibile reduceri la finele anului
Analizele indică faptul că eventuale reduceri ale ratei dobânzii ar putea fi luate în considerare de BNR cel mai devreme în noiembrie, la ultima ședință a anului. Decizia va ține cont de efectele șocului energetic, de eficacitatea măsurilor de compensare guvernamentale și de mișcările BCE. Scenariul de bază prevede o rată anuală a inflației de 5,1% la sfârșitul anului 2026, revizuită în creștere de la 4,6%. Creșterea prețurilor la combustibili a contribuit la această ajustare, cu un impact semnificativ asupra inflației globale.
Măsuri guvernamentale și perspective economice
Guvernul a implementat măsuri pentru atenuarea efectelor creșterii prețurilor la combustibili și gaze naturale. Cu toate acestea, prețurile la pompă au crescut semnificativ. Prelungirea plafonului de preț la gaze și amânarea plafonului la produsele alimentare de bază ar putea limita presiunile inflaționiste. Economia românească ar putea înregistra o a treia contracție trimestrială consecutivă în T1 2026, ceea ce argumentează în favoarea reducerilor de rate în 2026. Încrederea scăzută a consumatorilor, condițiile dificile de pe piața muncii și scăderea salariilor reale generează o abordare moderată. Impulsul fiscal negativ ar putea susține relaxarea politicii monetare pe termen mediu.
Rata dobânzii de politică monetară se menține la 6,5% din august 2024.
