O echipă de astronomi americani a realizat o analiză detaliată a mostrelor de pe asteroidul Bennu, dezvăluind detalii despre modul în care apa și materialele organice au interacționat în primele etape ale Sistemului Solar. Studiul, publicat în jurnalul PNAS, aruncă o nouă lumină asupra formării asteroizilor și a istoriei timpurii a sistemului nostru solar.
Cercetătorii, conduși de Mehmet Yesiltas de la Universitatea Stony Brook, au examinat mostrele aduse pe Pământ de misiunea NASA OSIRIS-REx în septembrie 2023. Bennu, un asteroid bogat în carbon și cu o lățime de aproximativ 500 de metri, este considerat o capsulă a timpului, oferind informații prețioase despre perioada în care s-au format asteroizii.
Compoziția asteroidului: trei domenii distincte
Analizele au dezvăluit că, la scară nanometrică, compoziția asteroidului este împărțită în trei domenii chimice distincte. Acestea includ regiuni bogate în hidrocarburi, domenii bogate în carbonați și domenii organice bogate în azot. Separarea clară a acestor domenii sugerează că apa nu a alterat asteroidul în mod uniform.
Studiul a folosit tehnici analitice avansate, cum ar fi spectroscopia în infraroșu și Raman, pentru a investiga variații la scări de doar 20 de nanometri. Cercetarea a demonstrat că apa nu a circulat liber prin asteroid, ci a fost canalizată prin anumite zone. Această descoperire oferă indicii importante despre condițiile de formare a asteroidului.
Apa, un factor cheie în formarea lui Bennu
Prezența compușilor cu organosulf (sulf organic), concentrați în regiunile bogate în carbonați, indică faptul că mineralele carbonatice au precipitat probabil din fluide bogate în apă. În contrast, compușii alifatici și cei organici cu azot par să fi rămas relativ uscați în etapele cheie ale evoluției asteroidului.
Această separare sugerează că apa a curs prin Bennu de-a lungul unor căi restricționate, modificând unele zone, în timp ce a conservat compușii mai fragili găsiți în alte regiuni. Rezultatele oferă o perspectivă detaliată asupra proceselor care au modelat sistemul solar timpuriu.
Următorii pași pentru cercetători
O comparație cu probele de pe asteroidul Ryugu, aduse de misiunea japoneză Hayabusa2, va permite cercetătorilor să reconstruiască istoria lui Bennu în detalii și mai mari. Prin urmare, vom putea înțelege mai bine modul în care s-au format asteroizii și, implicit, originile planetei noastre.
Misiunea OSIRIS-REx a fost lansată în 2016 și a fost prima misiune a NASA care a prelevat o probă de pe un asteroid și a adus-o pe Pământ.
