Cluj 27°C
Băsescu: PNRR eșuat, România zero creștere, neputință administrativă
Conform Financialintelligence.ro: PNRR, un eșec administrativ major, susține Traian Băsescu
Fostul președinte Traian Băsescu critică vehement Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), considerând că modul în care autoritățile române au gestionat fondurile alocate de 30 de miliarde de euro demonstrează „neputință, incapacitate și multă prostie”. Conform spuselor sale, la finalul perioadei de implementare a PNRR, în august 2026, România va înregistra o creștere economică zero, ceea ce ridică semne de întrebare majore cu privire la eficacitatea utilizării acestor resurse.
„Ce ne arată PNRR-ul? Am avut o finanțare de 30 de miliarde de euro ca să ne relansăm economia. La terminarea celor cinci ani, în august 2026, din relansarea economiei românești a rămas zero. România este cu zero creștere economică, deci n-am valorificat cei 30 de miliarde în interesul economiei românești, al românilor și asta arată încă o dată neputință, incapacitate și, iertați-mi vorba urâtă, dar și multă prostie, adică incapacitatea de a înțelege”, a declarat Traian Băsescu, miercuri seară, la B1 TV.
Băsescu a adăugat că mulți dintre parlamentarii implicați în votarea reformelor asumate prin PNRR nu au înțeles cu adevărat conținutul acestora, acționând conform indicațiilor primite de la partide. „Nu știa nimeni ce e de votat. Erau doar cei de la Guvern care le spuneau ce e de votat. Deci nimeni nu a știut ce votează, pur și simplu au fost niște executanți ai indicațiilor. Ca dovadă, nu au fost prea multe contribuții ale parlamentarilor, să zici că au îmbunătățit proiecte de legi. Deci n-a știut nimeni ce-i cu PNRR-ul ăsta”, a constatat fostul președinte.
Eșecul legii salarizării, o dovadă a neputinței administrative
Pe lângă criticile aduse PNRR, Traian Băsescu a abordat și situația legii salarizării unitare, considerând eșecul adoptării acesteia o responsabilitate și a Administrației Prezidențiale, care a încercat, fără succes, să medieze negocierile. „Dramatic nu este că am pierdut 770 de milioane, dramatic este că ne-am dovedit neputința administrativă. Asta este ceea ce rămâne în urma acestui eșec”, a subliniat Băsescu.
Fostul șef al statului a afirmat că legea salarizării reprezintă „coloana vertebrală a sistemului de cheltuire a banilor” și că imposibilitatea de a crea un astfel de act normativ reflectă o incapacitate crasă a statului român. „Uite că n-am putut să facem o lege! Dramatic nu este că am pierdut 770 de milioane, dramatic este că ne-am dovedit neputința administrativă. Asta este ceea ce rămâne în urma acestui eșec: o țară incapabilă să gestioneze una din resursele principale pe care le are, și anume salarizarea personalului bugetar”, a precizat Traian Băsescu.
El consideră că dezbaterile intense și solidarizarea dintre sindicate și o parte a clasei politice pe tema legii salarizării demonstrează un „furt în tandem”. „Pe de altă parte, avem și demonstrația că, atunci când e vorba de furat, se solidarizează politicienii cu cetățenii. Legea salarizării este o oglindă a acestui lucru”, a susținut fostul președinte.
Propuneri pentru o legislație a salarizării mai echitabilă
Traian Băsescu a propus, de asemenea, ca legislația salarizării să fie structurată pe două paliere distincte: o lege pentru stabilirea salariilor în sectorul public și o alta pentru reglementarea sporurilor. Această separare ar permite o mai bună gestionare și o aplicare mai echitabilă a sistemului de compensații.
„Dacă vrem să rezolvăm lucrurile corect cu o lege care este coloana vertebrală a bugetului oricărui stat… deci dacă vrem să rezolvăm corect legea salarizării, avem de făcut două legi, nu una. Una, legea salarizării și alta, legea sporurilor, pentru că în momentul de față povestea cu sporurile o cântă doar aparatul bugetar. (…) Este clar că în sectorul privat sunt foarte multe zone de activități care ar trebui să aibă sporuri ca și cei din sectorul public. Deci trebuie două legi, dacă vrem să fim corecți. Una cu salariile și alta cu sporurile”, a subliniat fostul președinte.
Sursa: Financialintelligence.ro
