Factori Cheie
- Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an.
- Această decizie, anunțată.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Această decizie, anunțată marți, vine într-un context economic marcat de inflație persistentă și riscuri externe, în ciuda semnelor de încetinire a economiei naționale. Ceilalți parametri monetari, precum dobânda pentru creditele de urgență (Lombard) și dobânda la depozite, au rămas și ei neschimbați.
Impactul asupra Ratelor la Credite
Pentru români, menținerea dobânzii de referință la acest nivel înseamnă că ratele la credite nu vor scădea prea curând. Dobânzile rămân la niveluri ridicate, ceea ce va întârzia eventualele ieftiniri ale creditelor. Pe de altă parte, decizia aduce o oarecare stabilitate, deoarece nu sunt așteptate creșteri bruște ale ratelor în perioada imediat următoare, cel puțin pentru cei cu credite în derulare.
Evoluțiile din piața financiară arată o imagine mixtă. Dobânzile interbancare au înregistrat fluctuații, crescând din nou în luna martie, după o ușoară scădere în februarie. Randamentele titlurilor de stat au crescut, reflectând o deteriorare a sentimentului investitorilor. Cursul leu/euro a înregistrat o ușoară creștere, stabilizându-se ulterior.
Inflația, încă la niveluri ridicate
Inflația a scăzut la 9,31% în februarie 2026, dar rămâne ridicată și afectează puterea de cumpărare. Rata inflației de bază, cunoscută sub numele de CORE2 ajustat, a scăzut ușor, pe fondul temperării cererii și al scăderii prețurilor la unele alimente și importuri. Scăderea generală a fost determinată, în principal, de ieftinirea energiei.
Cu toate acestea, alte prețuri, cum ar fi combustibilii, produsele din tutun și unele servicii, continuă să crească. BNR avertizează că inflația ar putea crește temporar în lunile următoare din cauza scumpirii petrolului și gazelor, pe fondul tensiunilor internaționale. La aceasta se adaugă efectele eliminării plafonărilor prețurilor la energie și ale majorării TVA și accizelor.
Economia româniei: Semne de răcire
Datele economice indică o încetinire vizibilă a economiei. Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul anterior, iar creșterea anuală a coborât la doar 0,2%. Consumul populației este în scădere, vânzările din comerț s-au redus, iar industria și construcțiile au intrat pe minus. Producția industrială și exporturile au înregistrat, de asemenea, scăderi, iar serviciile prestate populației s-au diminuat.
Cu toate acestea, investițiile au continuat să crească, oferind un sprijin important economiei. În același timp, deficitul comercial și deficitul de cont curent s-au redus. Datele din începutul anului 2026 indică o ușoară revenire față de finalul lui 2025, dar pe fondul unei noi încetiniri în termeni anuali.
Potrivit BNR, principalele riscuri vin din afara țării. Războiul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală pot duce la noi scumpiri și la costuri mai mari pentru economie. BNR a subliniat importanța atragerea fondurilor europene, în special prin PNRR, pentru susținerea economiei. Următoarea ședință de politică monetară este programată pentru 15 mai.
