Banca Mondială, vești proaste: România, creştere economică revizuită pentru 2026

Impactul măsurilor fiscale și monetare

Analizele Băncii Mondiale indică faptul că ritmul de creștere economică în România a încetinit brusc. Această evoluție este atribuită eforturilor de ajustare fiscală ale guvernului, inclusiv înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor. Politica monetară restrictivă a contribuit, de asemenea, la această încetinire, afectând în mod semnificativ consumul privat.

Consumul privat a crescut cu doar 0,6% anul trecut, o scădere accentuată față de creșterea de aproape 6% în 2024. Această diminuare a consumului a redus creșterea economică la 0,7%, cea mai lentă rată de la începutul pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, ajustarea fiscală a generat rezultate pozitive.

Deficitul bugetar și perspective viitoare

În pofida încetinirii economice, deficitul bugetar al României s-a redus la 8% din PIB anul trecut, față de 9,3% în 2024, ca urmare a unui pachet solid de reforme. Acesta include majorări de impozite și înghețarea cheltuielilor. Randamentul obligațiunilor de stat pe 10 ani a scăzut cu aproape 1,5 puncte procentuale față de maximul de 8,6% atins în mai 2025.

Banca Mondială estimează că, în aceste condiții, deficitul bugetar va coborî sub 6% din PIB până în 2027. Raportul „ECA Economic Update” al instituției include și perspective pentru zona regională. Aceasta cuprinde România, Polonia, Bulgaria și Croația, unde se prevede o creștere economică de 2,4% în 2026 și de 2,3% în 2027.

Potrivit raportului, țările cu venituri ridicate din Europa Centrală, inclusiv România, trebuie să intensifice investițiile private în cercetare și dezvoltare. Aceasta este esențială pentru a stimula creșterea productivității și crearea de locuri de muncă de înaltă calitate.

În prezent, Banca Mondială evidențiază importanța fondurilor structurale ale Uniunii Europene. Acestea au jucat un rol crucial în finanțarea reformelor structurale și a politicilor industriale.

Sursa: Ziarul Financiar