Bacterie de scarlatină, găsită într-o mumie: Misterele Americii Precolumbiene dezvăluite
O bacterie responsabilă pentru scarlatină a fost descoperită într-o mumie precolumbiană din Bolivia, sugerând că boala exista în Americi înainte de sosirea europenilor. Studiul, publicat într-o revistă de specialitate, aduce noi informații despre evoluția și răspândirea acestei infecții bacteriene contagioase. Cercetătorii au reușit să reconstituie genomul bacteriei, oferind o perspectivă valoroasă asupra istoriei bolii.
Descoperirea în mumia precolumbiană
Descoperirea a fost făcută de cercetători de la Eurac Research, un centru privat din Tirolul de Sud, Italia. Aceștia au analizat rămășițe umane mumificate natural din Bolivia. Frank Maixner, directorul Institutului pentru Studierea Mumiilor din cadrul Eurac Research, a explicat că nu căutau în mod specific acest agent patogen. Analizele genetice ale mumiilor au inclus investigarea microorganismelor prezente în rămășițe.
Mumia, aparținând unui tânăr de origine indigenă, a fost datată între anii 1283 și 1383, în perioada intermediară târzie. Craniul provenea dintr-un chullpa, un turn funerar specific regiunii Altiplano din Bolivia. Analiza unui dinte al individului a scos la iveală urme de ADN aparținând Streptococcus pyogenes, bacteria care provoacă scarlatina.
Reconstrucția genomului antic
Pentru a reconstrui genomul antic, echipa de cercetare a folosit o metodă numită asamblare de novo. Aceasta presupune reconstruirea genomului de la zero, fără a se baza pe un model de referință modern. Mohamed Sarhan, microbiolog, a subliniat importanța acestei metode, care permite descoperirea de informații noi, inclusiv variante genetice dispărute.
Condițiile reci și uscate din zonele înalte ale Boliviei au favorizat conservarea excepțională a ADN-ului. Guido Valverde a declarat că starea excelentă a ADN-ului a permis reconstruirea unui genom aproape complet. S-a arătat că bacteria era deja capabilă să provoace boala, conținând multe dintre genele patogene întâlnite la variantele moderne de Streptococcus pyogenes.
Implicații și perspective
Cercetătorii au identificat aceeași bacterie și în seturi de date ADN din Europa, vechi de aproximativ 4.000 de ani. De asemenea, au descoperit specii înrudite de Streptococcus în rămășițe de gorile din Africa, datând de circa 200 de ani.
Analiza genetică sugerează că majoritatea liniilor evolutive ale tulpinilor moderne de Streptococcus pyogenes s-au separat acum aproximativ 5.000 de ani. Această perioadă coincide cu o schimbare în modul de viață al oamenilor, care a dus la comunități mai dense, facilitând răspândirea și diversificarea bacteriei.