Avocatul Poporului a contestat marți, 3 februarie, la Curtea Constituțională a României măsura Guvernului de neplată a primei zile de concediu medical. Sesizarea a fost generată de Ordonanța de Urgență nr. 91/2025, care a intrat în vigoare la sfârșitul anului trecut și care modifică regulile privind concediile medicale, inclusiv indemnizațiile aferente acestora.
Criticile la adresa acestei reglementări nu au întârziat să apară. Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România a fost printre primele organizații care au sesizat Avocatul Poporului cu privire la impactul negativ pe care măsura îl are asupra pacienților. Reprezentanții federației au declarat că “această măsură descurajează continuarea tratamentelor salvatoare și încalcă dreptul pacienților la ocrotirea sănătății”. Aceștia subliniază că afectarea financiară a pacienților care necesită tratamente regulate poate avea consecințe directe asupra sănătății lor.
### Drepturile constituționale în pericol
În sesizarea adresată CCR, Avocatul Poporului argumentează că prin neplata primei zile de concediu medical se încalcă dreptul constituțional la asigurarea socială și la ocrotirea sănătății. “Plata contribuției de asigurări sociale de sănătate este obligatorie și conferă calitatea de asigurat, iar statul are obligația de a asigura plata prestațiilor aferente acestei protecții”, se arată în document. Conform legii, această indemnizație ar trebui să reprezinte o formă de protecție socială, iar efortul financiar suplimentar suportat de angajați în prima zi de concediu medical transformă contribuția în “un impozit mascat”, ce nu se regăsește în prestațiile oferite.
Avocatul Poporului subliniază, de asemenea, că măsura adoptată de Guvern contravine principiilor de protecție a sănătății, precum și dreptului de proprietate privată, punând angajații în situația de a suporta riscurile sociale pentru care s-au asigurat prin contribuții.
### Măsura, o povară pentru angajați
Regulile impuse prin Ordonanța de Urgență nr. 91/2025 stipulează că prima zi de concediu medical nu va fi plătită, iar angajatorii vor suporta costurile pentru zilele 2-6. De la a șaptea zi încep să intervină autoritățile prin Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Aceasta înseamnă că, în cazul unui concediu medical de zece zile, angajatorul va fi responsabil pentru o parte din indemnizație, dar angajatul va suporta pierderea financiară pentru prima zi.
Reacția la această modificare a fost rapidă, iar avocați și organizații non-guvernamentale au advertizat asupra posibilelor abuzuri și asupra impactului direct asupra sănătății angajaților. “Ce se înțelege prin această reglementare este că statul se dezice de responsabilitatea sa de a proteja cetățeanul în momentele de vulnerabilitate”, a declarat un expert în drepturi sociale.
Cu toate acestea, Guvernul susține că măsura este necesară pentru combaterea abuzurilor și eficientizarea cheltuielilor din sistemul de sănătate. “Este vorba despre o strategie de responsabilizare atât a angajaților, cât și a angajatorilor”, a declarat un oficial guvernamental. Dacă argumentele sale vor convinge sau nu Curtea Constituțională rămâne de văzut, dar cert este că tensionarea relației dintre autorități și cetățeni pune în continuare în discuție nu doar legalitatea, ci și etica unor astfel de decizii.
Pe parcursul acestui proces, pacienții și angajații se află în continuare sub presiunea incertitudinii, strigând după măsuri care să le protejeze drepturile fundamentale și sănătatea. Sesizarea Avocatului Poporului la CCR este, fără îndoială, un prim pas în direcția corectării unor disfuncționalități sistemice ce riscă să submineze încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
