Cluj 27°C
Timișoara 33°C
Aurul, cumpărat de bănci la record, acum la vânzare: Ce se întâmplă?
Aurul, considerat adesea un refugiu sigur în vremuri de criză, se transformă pentru unele bănci centrale într-o sursă de finanțare imediată, pe fondul turbulențelor economice globale. Costurile crescute ale energiei, presiunile valutare și nevoia urgentă de lichidități determină vânzarea unor părți din rezervele de AUR, afectând echilibrul pieței.
Aurul spot a scăzut cu aproximativ 10% față de maximele istorice de la sfârșitul lunii ianuarie, ajungând într-o fază de corecție, în ciuda riscurilor geopolitice sporite. Această evoluție marchează o schimbare bruscă față de perioada anterioară, când băncile centrale cumpărau masiv AUR, stabilind prețurile.
Vânzări determinate de crize
Analiza specialiștilor arată că principala cauză a acestei schimbări este legată de presiunile generate de războaie. Prețurile mai mari ale petrolului afectează economiile dependente de importurile de energie, în timp ce volatilitatea cursurilor de schimb forțează intervenții mai agresive pe piața valutară.
În același timp, nevoile fiscale sunt în creștere. Multe bănci centrale „stăteau pe o pușculiță foarte profitabilă”, aurul ajungând la aproximativ 5.000 de dolari pe uncie. Acum, o parte din aceste rezerve sunt utilizate pentru a acoperi cheltuielile sporite, fie pentru energie, apărare, fie pentru a sprijini monedele sub presiune. În plus, slăbirea monedelor din piețele emergente a determinat unele bănci centrale să vândă AUR pentru a stabiliza cursurile de schimb.
Piețele emergente în centrul atenției
Tendința este mai pronunțată în economiile emergente, unde aprecierea dolarului american și costurile de împrumut mai ridicate complică și mai mult situația financiară. Turcia este un exemplu relevant, rezervele sale oficiale de AUR scăzând cu 131 de tone în martie, prin swap-uri și vânzări directe, în încercarea de a susține lira turcească. Moneda turcească a continuat să piardă teren față de dolar de la izbucnirea războiului.
Rusia și-a redus, de asemenea, rezervele de AUR în ultimele luni, probabil pentru a acoperi deficitele bugetare, iar Ghana a vândut rezerve pentru a spori lichiditățile în valută. Chiar și Polonia a luat în considerare vânzarea unei părți din rezervele sale pentru a finanța cheltuielile de apărare.
O schimbare temporară sau un trend pe termen lung?
Această schimbare este importantă deoarece băncile centrale au fost unul dintre cei mai constanți și puternici factori de cerere pe piața aurului în ultimii ani. Achizițiile lor au compensat ieșirile de capital din partea investitorilor occidentali și au susținut creșterea prețurilor.
Întrebarea rămâne dacă această situație este o reacție temporară la presiunea războiului sau primul semnal al unei schimbări mai profunde în comportamentul băncilor centrale pe piața aurului. Deocamdată, metalul prețios este folosit nu doar ca un scut împotriva crizei, ci și ca un instrument pentru gestionarea acesteia.
Sursa: HotNews
