Aurorele boreale de pe Ganymede: o asemănare surprinzătoare cu cele terestre Aurorele de pe Ganymede, cea mai mare lună a lui Jupiter, prezintă o asemănare remarcabilă cu aurorele boreale de pe Pământ

Aurorele boreale de pe Ganymede: o asemănare surprinzătoare cu cele terestre

Aurorele de pe Ganymede, cea mai mare lună a lui Jupiter, prezintă o asemănare remarcabilă cu aurorele boreale de pe Pământ. Datele colectate de sonda spațială Juno a NASA dezvăluie detalii despre aceste spectaculoase lumini polare, indicând structuri similare cu cele observate pe planeta noastră.

În timpul unui survol apropiat, pe 7 iulie 2021, sonda Juno a capturat cele mai detaliate imagini în ultraviolet ale aurorelor de pe Ganymede. O analiză recentă a acestor date, realizată de o echipă de cercetători de la Universitatea din Liège, Belgia, arată că aurorele lunii lui Jupiter nu sunt ovale continue, ci se fragmentează în mici pete luminoase. Aceste structuri, numite „mărgele”, se aseamănă cu fenomene observate în aurorele terestre, sugerând procese similare în dinamica lor.

Mecanisme similare, rezultate comparabile

„Structuri similare, cunoscute sub numele de ‘mărgele’, au fost observate în aurorele de pe Pământ și de pe Jupiter, unde sunt asociate cu sub-furtuni și furtuni de zori, reorganizări la scară mare ale magnetosferei care eliberează cantități uriașe de energie și generează o activitate aurorală intensă”, a explicat cercetătorul postdoctoral Alessandro Moirano.

Aurorele apar atunci când particulele încărcate lovesc magnetosfera. În cazul Pământului, aceste particule provin de la Soare. Ele interacționează cu gazele din atmosferă, generând străluciri colorate. Pe Ganymede, aurorele se formează în urma interacțiunii cu vasta magnetosferă a lui Jupiter, nu cu vântul solar. Ganymede este singura lună cunoscută care are propriul câmp magnetic, ceea ce o face un loc unic pentru observarea acestor fenomene.

Viitorul explorărilor pe Ganymede

Observațiile anterioare ale aurorelor de pe Ganymede au fost limitate de rezoluția spațială a instrumentelor. Spectrograful ultraviolet al sondei Juno a reușit să surprindă detalii de doar câțiva kilometri, dezvăluind aceste structuri specifice. Din păcate, întâlnirea dintre Juno și Ganymede a durat doar 15 minute, iar sonda nu va mai reveni.

Pentru a afla mai multe despre frecvența și dinamica acestor structuri, cercetătorii așteaptă cu interes misiunea JUICE a Agenției Spațiale Europene. Această sondă este în prezent în drum spre Jupiter și se estimează că va începe studii extinse asupra lui Ganymede după sosirea sa, programată pentru anul 2031.

Sursa: Descopera