Cluj 3°C
Timișoara 9°C
Iași 8°C
Artă dispărută: 226 de tablouri din Ministerul de Externe, date dispărute din 2020!
TABLOURILE DISPĂRUTE DIN PATRIMONIUL ROMÂNIEI: PROCESUL CU MAE, ÎNCĂ PE ROL
Un scandal de proporții mocnește în justiția română, cu implicații majore pentru patrimoniul cultural național. Muzeul Național de Artă se judecă cu Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pentru recuperarea a 226 de tablouri de o valoare inestimabilă, considerate dispărute. Litigiul, inițiat în 2020, scoate la iveală o gestionare defectuoasă a obiectelor de artă împrumutate reprezentanțelor diplomatice românești.
Acuzații de neglijență și subevaluare
Procesul, aflat pe rolul Tribunalului București, are ca miză nu doar recuperarea operelor de artă, ci și stabilirea responsabilității pentru o posibilă neglijență. Din cele 226 de tablouri date dispărute, valoarea totală provizorie a fost estimată la 500.000 de lei, sumă care ar putea crește semnificativ odată cu expertizele solicitate de instanță. Practic, MAE nu a reușit să găsească opere de artă împrumutate pentru a promova cultura română în străinătate. Multe dintre acestea au fost pur și simplu uitate în clădirile ambasadelor închise, iar altele au fost returnate, dar cu semne clare de degradare.
Sute de opere au fost împrumutate, după 1990, reprezentanțelor diplomatice din întreaga lume. Doar 527 au fost restituite până în prezent. Mai mult, apar suspiciuni cu privire la modul în care au fost păstrate lucrările recuperate. Degradarea lor ridică semne de întrebare. Muzeul Național de Artă solicită în instanță nu doar restituirea completă a patrimoniului, ci și despăgubiri. Suma inițială de 500.000 de lei ar putea crește considerabil, odată cu evaluarea reală a pierderilor.
Bătălia pe expertize și tergiversări
O dispută majoră între părți vizează expertizele. Reprezentanții muzeului insistă ca evaluarea pagubelor să fie realizată de specialiști acreditați conform legislației privind patrimoniul cultural. Solicită implicarea unor laboratoare autorizate, capabile să stabilească valoarea reală a lucrărilor dispărute și amploarea degradărilor. „Se impune efectuarea unei expertize de evaluare a bunurilor culturale/artă contemporană pentru stabilirea despăgubirilor pentru cele 226 lucrări care au dispărut”, se arată în actele dosarului. MAE, pe de altă parte, exprimă rezerve cu privire la obiectivitatea expertizelor, considerând că acestea ar putea fi influențate de partea reclamantă.
Instanța a dispus, în 2023, identificarea unui expert autorizat pentru evaluarea lucrărilor recuperate. În acest sens, un expert a fost identificat abia în noiembrie 2025, următorul termen al procesului fiind stabilit pentru 20 aprilie 2026. Pe fond, procesul nu stabilește vinovați în sens penal, ci doar responsabilitatea patrimonială a Ministerului. Orice suspiciune de natură penală ar trebui să facă obiectul unei anchete separate.
Haosul administrativ, confirmat de audituri
Problemele de la MAE sunt adânci. Lucrări semnate de Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Sabin Bălașa sau Horia Bernea au fost găsite în inventare cu valori simbolice. Unele erau evaluate la doar 20 de lei sau chiar mai puțin. Lipsa controalelor periodice și a unei evidențe centralizate a permis ca sute de lucrări să fie „pierdute”.
Auditurile oficiale au confirmat lipsa personalului calificat pentru conservarea artei. Procedurile de predare-primire a lucrărilor au fost formale. Curtea de Conturi a semnalat costuri de întreținere pentru clădiri ocupate abuziv de chiriași, un prejudiciu de peste 5 milioane de lei. Ministra de Externe, Oana Țoiu, a declarat că se încearcă repararea și recuperarea, dar mai ales prevenirea unor astfel de situații.
