Cluj 3°C
Constanța 4°C
Arendă 2026: Arendatori vs. Arendași, drepturi și obligații în România
Contractele de arendă, piloni esențiali în agricultură, trebuie să respecte o serie de prevederi legale pentru a fi valide și a proteja drepturile ambelor părți implicate. Aceste contracte, care permit exploatarea terenurilor agricole de către arendași, sunt reglementate prin Codul Civil și Legea nr. 16/1994, actualizată. Ele stabilesc clar ce tipuri de terenuri și bunuri pot fi arendate, precum și drepturile și obligațiile arendatorilor și arendașilor.
Ce poate fi arendat și ce spune legea
Conform legii, pot fi arendate terenuri agricole, precum cele arabile, vii, livezi, dar și terenuri ocupate de construcții agrozootehnice sau drumuri tehnologice. La acestea se adaugă animale, construcții de orice fel, mașini, utilaje și alte bunuri necesare exploatării agricole. Contractul de arendă trebuie să fie încheiat în scris, altfel riscă să fie anulat. Este obligatorie înregistrarea lui, iar cheltuielile aferente revin de obicei arendașului. În cazul pierderii recoltei, arenda poate fi redusă. Contractul poate fi cesionat, cu acordul scris al arendatorului, în anumite condiții. Subarendarea este interzisă, sub sancțiunea nulității absolute a contractului. Reînnoirea arendei este de asemenea reglementată de lege.
Legea nr. 16/1994 oferă detalii suplimentare cu privire la definiția arendei, elementele obligatorii ale contractului, durata acestuia, drepturile și obligațiile ambelor părți. Contractul trebuie realizat în trei exemplare: pentru arendator, arendaș și consiliul local, pentru înregistrare într-un registru special. Depunerea copiei la consiliul local este obligatorie în termen de 15 zile de la încheierea contractului.
Drepturile și obligațiile părților implicate
Arendatorul, adică proprietarul sau deținătorul legal al terenului, are dreptul să controleze modul în care arendașul exploatează bunul agricol și să primească terenul înapoi la finalul contractului. Arendatorul trebuie să asigure arendașului folosința terenului și să îl predea în stare corespunzătoare. De asemenea, arendaatorul trebuie să mențină bunul în stare de folosință, să asigure folosința pașnică și utilă a bunului agricol, să garanteze arendașului împotriva evicțiunii și a viciilor ascunse, să nu adopte măsuri care ar putea tulbura exploatarea și să plătească impozitele.
Arendașul, persoana care exploatează terenul, are dreptul să folosească bunul arendat în scopul exploatării agricole și la drept de preempțiune în cazul în care arendatorul decide să vândă terenul. Arendașul este obligat să primească bunul în termen, să plătească arenda, să folosească terenul cu prudență, să înregistreze contractul, să suporte cheltuielile aferente, să asigure bunurile agricole și să le restituie la sfârșitul contractului în starea primită.
Modificări, prelungiri și încetarea contractului
Contractul de arendă se prelungește automat pentru aceeași durată, dacă niciuna dintre părți nu comunică în scris refuzul de prelungire. Termenele de notificare variază, în funcție de dimensiunea terenului. Contractul poate fi modificat prin acordul ambelor părți, fiecare modificare fiind înregistrată atât la consiliul local, cât și la organul fiscal.
Contractul de arendă poate înceta prin expirarea termenului, acordul părților, desființarea titlului arendatorului, pieirea bunului, deces, incapacitate sau faliment al arendașului. În cazul decesului uneia dintre părți, contractul poate continua doar dacă moștenitorii majori comunică în scris intenția de continuare și obțin acordul scris al celeilalte părți, în termen de 30 de zile de la data decesului. Contractul poate fi reziliat în cazul neîndeplinirii obligațiilor asumate de cealaltă parte, prin adresarea instanței judecătorești. În aprilie 2026, Ilie Bolojan, prim-ministrul României, a subliniat importanța respectării acestor prevederi legale pentru buna funcționare a sectorului agricol.
