Cluj 17°C
Timișoara 20°C
Arafat reclamă fapte grave la DSU, procurorul vizat
Conform Digi24: Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), RAED ARafat, a reclamat fapte „de o gravitate deosebită” în dosarul care vizează „pretinse angajări fictive la DSU”. Potrivit lui Arafat, verificări recente ar fi confirmat că un procuror și-ar fi atras în mod artificial competența în cauză, invocând o situație de fapt „plăsmuită”. Această constatare ar demonta fundamentul pe care a fost construit întregul dosar.
Acuzatții aduse procurorului în dosarul DSU
RAED Arafat susține că, pe baza acestor „premise artificiale”, procurorul ar fi desfășurat urmărirea penală in rem timp de peste un an. În această perioadă, persoanele vizate nu ar fi fost informate și nu și-ar fi putut exercita drepturile procesuale. Totodată, aceleași susțineri ar fi fost folosite pentru a obține autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică „cu cel mai ridicat grad de intruziune”, desfășurate timp de aproape șase luni.
Escaladarea măsurilor nu s-ar fi oprit aici. Procurorul ar fi solicitat autorizarea unor percheziții domiciliare, însă judecătorul de la Curtea de Apel ar fi respins aceste solicitări, considerându-le „vădit disproporționate”. În loc să accepte controlul instanței, procurorul ar fi dispus ridicarea silită a telefoanelor mobile ale celor 13 persoane vizate, obținând astfel, pe altă cale, ceea ce instanța refuzase.
Aceste împrejurări, privite laolaltă, nu ar reprezenta simple erori de apreciere sau opțiuni procesuale discutabile, ci ar descrie un mod de exercitare a acțiunii penale caracterizat prin fabricarea premiselor pentru dobândirea competenței, ascunderea urmăririi penale față de cei vizați, utilizarea unor susțineri nereale pentru justificarea măsurilor intruzive și încercarea de a ocoli controlul judiciar.
Consumul de resurse pe un dosar construit pe premise false
Un astfel de mod de acțiune angajează problema răspunderii procurorului și ridică întrebări fundamentale privind utilizarea resurselor judiciare ale statului. Resurse umane, logistice și financiare considerabile ar fi fost consumate pentru susținerea unui dosar construit pe premise plăsmuite, în loc să fie direcționate către combaterea faptelor reale de criminalitate. Într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, inclusiv cei chemați să o aplice. Atunci când instrumentarea unui dosar se bazează pe premise artificiale și conduce la restrângerea gravă a drepturilor fundamentale, răspunderea trebuie asumată în toate formele prevăzute de lege.
În luna martie, procurorii au efectuat percheziții la sediul DSU, într-un dosar care viza presupuse angajări fictive. RAED Arafat a declarat atunci că este vorba despre o anchetă in rem, iar DSU a precizat că anchetatorii au solicitat documente relevante și au ridicat telefoane mobile aparținând unor angajați. Ulterior, Arafat a infirmat categoric existența unor posibile angajări fictive și și-a reafirmat disponibilitatea de a colabora cu anchetatorii. A subliniat că adevărul trebuie stabilit pe baza faptelor și a documentelor, nu prin speculații.
În aprilie, șeful DSU a fost audiat la secția militară a DNA în legătură cu achiziționarea unui elicopter în 2017, pentru care nu s-ar fi plătit TVA. RAED Arafat și-a reiterat atunci disponibilitatea de a colabora, dar a reclamat lipsa unor elemente concrete care să indice existența unor fapte penale. El a afirmat că extinderea investigațiilor cu privire la persoana sa și activitatea sa profesională, în absența unor indicii reale, ridică serioase semne de întrebare privind temeinicia și proporționalitatea lor, acuzând o campanie de discreditare. Prejudiciul presupus în acest caz s-ar ridica la aproximativ un milion de euro.
Sursa: Digi24
