Cluj 3°C
Iași 5°C
Constanța 5°C
Animalele sălbatice și viața la oraș: Cum se adaptează, e uimitor!
Animalele sălbatice din mediul urban își schimbă comportamentul, adaptându-se la viața din orașe. Studiile recente arată că, pe măsură ce aceste creaturi se integrează în mediul urban, ele dezvoltă trăsături comportamentale comune. În același timp, pierd din caracteristicile necesare supraviețuirii în sălbăticie.
Maimuțele din New Delhi au devenit experte în a fura prânzul oamenilor, iar veverițele din New York par să aibă același comportament. Ibisul alb din Sydney este cunoscut drept „găina de gunoi”, datorită obiceiului de a căuta mâncare în resturi. Acest comportament îndrăzneț nu este tipic speciilor sălbatice, dar este tot mai des întâlnit în rândul animalelor din mediul urban. Fenomenul de „omogenizare comportamentală” este strâns legat de pierderea diversității speciilor, un efect al urbanizării.
Adaptarea la viața urbană: un proces de schimbare
Orașele, indiferent de locație, împărtășesc caracteristici similare: temperaturi mai ridicate decât zonele rurale, zgomot, poluare luminoasă și, cel mai important, prezența umană. Veverițele din New York, maimuțele din New Delhi și pescărușii din orașele de coastă au învățat că oamenii sunt o sursă de hrană. Deoarece oamenii rareori le fac rău, animalele urbane învață să nu se teamă de oameni.
Orașele stimulează și evoluția. Supraviețuiesc și transmit trăsăturile lor, animalele mai îndrăznețe. Aceasta este o formă de selecție naturală, favorizând caracteristicile care permit adaptarea la viața urbană. Nu doar furtul de mâncare este mai frecvent. Păsările urbane dezvoltă și cântece mai asemănătoare. Orașele sunt zgomotoase, așa că cele care pot comunica eficient în acest mediu au mai multe șanse de supraviețuire. De exemplu, păsările cântă mai tare sau la frecvențe mai înalte pentru a evita acoperirea sunetului de zgomotul traficului.
Consecințele schimbărilor de comportament
Animalele învață unele de la altele cum să exploateze sursele de hrană oferite de oameni. Cacaduții din Sydney au învățat să deschidă coșuri de gunoi. În Toronto, ratonii încearcă să depășească oamenii în inteligență, iar autoritățile încearcă să proiecteze coșuri de gunoi rezistente la animale. Clădirile și podurile devin adăposturi pentru lilieci și păsări, în detrimentul locurilor naturale de cuibărit.
Pierderea diversității comportamentale afectează capacitatea speciilor de a răspunde la schimbările de mediu. Reducerea variației genetice face populațiile mai puțin rezistente la schimbările viitoare. Animalele mai blânde pot genera noi conflicte cu oamenii, inclusiv accidente rutiere și transmiterea bolilor zoonotice. Devine mai dificilă reintroducerea animalelor urbane în sălbăticie, odată ce își pierd comportamentele specifice.
Pierderea abilităților de a găsi hrana, a rutelor de migrație și a dialectelor vocale pot afecta, de asemenea, capacitatea animalelor de a supraviețui.
Conform ultimelor date, în București, numărul accidentelor rutiere în care sunt implicate animale sălbatice a crescut cu 15% în ultimul an.
