Alzheimer, transmisibil prin sânge? Șocul unui studiu românesc

Conform Doctorulzilei.ro: Posibila transmitere a proteinei beta-amiloid prin proceduri medicale, în centrul unei noi dezbateri științifice

Ipoteza că boala Alzheimer ar putea fi „transmisă” accidental prin proceduri medicale rare este analizată tot mai atent de cercetători, în lumina unor noi studii. Deși nu există dovezi că afecțiunea este contagioasă, anumite proteine anormale implicate în Alzheimer și în angiopatia amiloidă cerebrală ar putea fi transferate în circumstanțe specifice, ridicând noi semne de întrebare în privința transfuziilor de sânge.

Proteina beta-amiloid și mecanismul de „seeding”

În centrul discuției se află beta-amiloidul, o proteină care se acumulează anormal în creierul pacienților cu Alzheimer și care poate fragiliza vasele de sânge cerebrale, cauzând angiopatie amiloidă cerebrală (CAA). Cercetătorii examinează capacitatea unor forme anormale ale acestei proteine de a acționa ca niște „semințe”, declanșând plierea și agregarea altor molecule similare în țesuturile primitoare. Acest mecanism amintește de prioni, agenții infecțioși responsabili de boli precum Creutzfeldt-Jakob. Totuși, beta-amiloidul nu este considerat un agent infecțios, iar proprietățile de „seeding” nu implică o boală contagioasă.

Dovezi din tratamente medicale istorice și potențiale legături cu transfuziile

Primele suspiciuni privind transferul beta-amiloidului au apărut în urma studierii pacienților care au primit în copilărie hormon de creștere extras din glandele pituitare ale persoanelor decedate. Aceste preparate, abandonate din cauza contaminării cu prioni, au fost ulterior identificate ca purtătoare și de beta-amiloid. Un studiu din 2018 a demonstrat că administrarea acestor mostre la șoareci a favorizat formarea depozitelor de beta-amiloid în creier. Ulterior, în 2024, o echipă a descris cazuri de persoane care, după astfel de tratamente, au dezvoltat demență la vârste neobișnuit de tinere, propunând termenul de „boală Alzheimer iatrogenă”, deși această interpretare este încă dezbătută.

Mai recent, un studiu publicat în JAMA a analizat peste un milion de persoane care au primit transfuzii de globule roșii în Suedia și Danemarca. Cercetătorii au observat o probabilitate mai mare de hemoragii intracerebrale spontane la primitorii de sânge de la donatori care ulterior au dezvoltat astfel de episoade repetate. Cu toate acestea, studiul nu demonstrează direct transmiterea beta-amiloidului, ci subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a elucida o posibilă asociere.

Preocupări privind instrumentele neurochirurgicale și precauții medicale

Pe lângă transfuzii, instrumentele chirurgicale folosite în operațiile pe creier au ridicat, de asemenea, îngrijorări. Un studiu din 2018 a analizat patru persoane care au suferit neurochirurgie în tinerețe și au dezvoltat angiopatie amiloidă severă zeci de ani mai târziu, sugerând o posibilă transmitere a „semințelor” de beta-amiloid în timpul procedurilor. Cercetările experimentale au arătat că agregatele de beta-amiloid pot fi rezistente la anumite metode convenționale de sterilizare. Cu toate acestea, autoritățile medicale, precum Royal College of Surgeons, au avertizat împotriva tragerii unor concluzii pripite, subliniind măsurile speciale deja implementate pentru prevenirea transmiterii prionilor.

Cercetătorii continuă să solicite studii ample pentru a evalua riscurile potențiale legate de transmiterea beta-amiloidului. Scopul este de a îmbunătăți siguranța procedurilor medicale, nu de a genera panică. Noile teste pentru Alzheimer, capabile să identifice biomarkeri precum p-tau217 în sânge, oferă instrumente valoroase pentru aceste investigații. Experții independenți subliniază că, deși transmiterea beta-amiloidului în circumstanțe foarte rare este posibilă, amploarea riscului asociat transfuziilor actuale rămâne necunoscută.

Sursa: Doctorulzilei.ro