Cluj 21°C
Timișoara 24°C
Constanța 26°C
Alianța EUROPEANĂ, îngrijorată de un posibil acord Rapid SUA-Iran
Europenii, îngrijorați de un posibil acord grăbit între SUA și Iran
Aliații europeni ai Statelor Unite își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca echipa americană de negociere să încerce să obțină rapid un acord-cadru cu Iranul. Scopul ar fi obținerea unui succes diplomatic imediat pentru președintele Donald Trump. Un astfel de acord ar putea lăsa însă nerezolvate aspecte tehnice esențiale ale dosarului nuclear.
Diplomați europeni cu experiență în discuțiile cu Teheranul avertizează că un acord superficial ar putea genera ulterior luni sau chiar ani de negocieri complexe. Acestea ar fi necesare pentru clarificarea detaliilor legate de programul nuclear iranian și de ridicarea sancțiunilor.
Un acord „slab” și probleme viitoare
Un diplomat european de rang înalt, citat de surse, a declarat că îngrijorarea principală nu este absența unui acord, ci posibilitatea unui acord inițial slab. Acesta ar putea crea probleme fără sfârșit. Administrația americană a respins aceste critici. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a subliniat că Donald Trump are „un istoric dovedit în obținerea unor acorduri bune”. Trump ar accepta doar un acord care „pune America pe primul loc”.
Diplomați din Franța, Marea Britanie și Germania, state care au inițiat negocierile nucleare cu Iranul încă din 2003, se simt marginalizați în actualul proces de dialog. Între 2013 și 2015, aceste țări au colaborat cu Washingtonul pentru a încheia acordul nuclear cunoscut drept Joint Comprehensive Plan of Action (JCPOA). Acesta limita programul nuclear iranian în schimbul relaxării sancțiunilor.
Negocieri delicate și diferențe de abordare
Statele Unite s-au retras din acest acord în 2018, în timpul primului mandat al lui Donald Trump. El a calificat acordul drept „extrem de dezechilibrat”. După aproximativ 40 de zile de negocieri, echipele americane și iraniene au reluat discuțiile la Islamabad la începutul acestei luni. S-a revenit la formula clasică: restricții asupra programului nuclear în schimbul relaxării sancțiunilor.
Diplomații atrag atenția că neîncrederea profundă dintre părți și diferențele de abordare ar putea conduce la un acord fragil. „Ne-au trebuit 12 ani și un volum imens de muncă tehnică pentru acordul din 2015″, a declarat Federica Mogherini, care a coordonat negocierile din perioada 2013-2015.
Un eventual acord inițial ar putea avea un caracter general, axat pe două componente: una nucleară și una economică. Dosarul nuclear este însă cel mai sensibil punct. Negocierile se concentrează în prezent asupra stocului Iranului de aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60%.
Printre opțiunile discutate se numără diluarea acestui material pe teritoriul Iranului, sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). O altă variantă este transferarea unei părți din stoc în afara țării, cu Turcia și Franța ca posibile destinații. Iranul insistă asupra dreptului său de a îmbogăți uraniu în scopuri civile. Donald Trump a cerut public oprirea completă a acestui proces.
Diplomații europeni subliniază rolul esențial al AIEA, inclusiv prin mecanisme de verificare extinse. Aceasta include accesul deplin la instalațiile nucleare iraniene. Pe plan economic, Teheranul urmărește în primul rând deblocarea fondurilor înghețate în străinătate.
Un eventual acord final ar necesita sprijinul statelor europene, pe care Iranul le consideră esențiale pentru relansarea comerțului. Potrivit diplomaților, conflictul regional a întărit poziția Iranului la masa negocierilor. Acesta a demonstrat capacitatea de a rezista presiunilor militare, chiar dacă rămâne interesat de relaxarea sancțiunilor. Gerard Araud, fost negociator-șef al Franței, a subliniat că „O negociere cu Iranul este meticuloasă și subtilă: fiecare cuvânt contează. Nu este ceva ce poate fi grăbit”.
Sursa: Bursa
