Când algoritmii decid ce mâncăm: riscurile dependenței de sistemele digitale în lanțul alimentar În era digitalizării accelerate, lanțul alimentar global este din ce în ce mai dependent de platforme digitale, baze de date și sisteme automate

Când algoritmii decid ce mâncăm: riscurile dependenței de sistemele digitale în lanțul alimentar

În era digitalizării accelerate, lanțul alimentar global este din ce în ce mai dependent de platforme digitale, baze de date și sisteme automate. Această tranziție, deși aduce beneficii în termeni de eficiență și optimizare, prezintă și riscuri majore, mai ales în cazul unor defecțiuni tehnice sau atacuri cibernetice. Alimentele nu mai ajung pe rafturi doar prin existența lor fizică, ci prin validarea digitală a sistemelor care gestionează transportul, asigurarea, distribuția și vânzarea.

Incidentele cibernetice și efectele lor în lanțul de aprovizionare

Lipsa recunoașterii sau validării digitale poate duce la inutilizarea logistică a alimentelor. Dacă sistemul informatic nu „vede” produsele, acestea nu pot intra în circuitul comercial, chiar dacă sunt fizic disponibile. În ultimii ani, mai multe incidente informatice au afectat rețele de distribuție alimentară, incluzând atacuri cibernetice asupra unor mari lanțuri de magazine din Statele Unite. Ca urmare, comenzile online și alte servicii digitale au fost blocate, iar livrările au fost întârziate, chiar dacă produsele existau în depozite.

Problema este amplificată de faptul că tot mai multe decizii sunt luate de sisteme automate sau algoritmi greu de înțeles, concomitent cu eliminarea procedurilor manuale. „Pe măsură ce companiile încearcă să reducă costurile, rolul oamenilor în controlul acestor sisteme devine tot mai mic”, se menționează în raport. De multe ori, angajații nu mai sunt instruiți să intervină în situații de urgență, bazându-se pe presupunerea că sistemele digitale vor funcționa fără probleme.

Dependența de automatizare și rolul uman în control

Inteligența artificială și analiza datelor sunt deja utilizate pe scară largă în agricultură și logistică alimentară, inclusiv pentru anticiparea cererii, planificarea producției agricole și gestionarea stocurilor. Aceste instrumente au adus beneficii evidente, dar dependența excesivă de automatizare creează și riscuri. „Sistemele automate trebuie să poată fi verificate, iar personalul trebuie să fie pregătit să intervină atunci când apar probleme”, se subliniază în analiză.

Un exemplu relevant este atacul ransomware din 2021 asupra companiei JBS Foods, unul dintre cei mai mari procesatori de carne din lume. În urma incidentului, mai multe fabrici au fost nevoite să oprească activitatea, chiar dacă animalele, angajații și utilajele erau pregătite pentru producție. În astfel de situații, evidențele digitale nu mai reflectă realitatea fizică, iar transporturile pot rămâne blocate din cauza lipsei autorizărilor digitale.

Importanța securității datelor și a intervenției umane

Specialiștii atrag atenția că securitatea alimentară nu depinde doar de cantitatea de produse disponibile, ci și de modul în care sunt gestionate datele, deciziile și infrastructura digitală care coordonează distribuția. Tehnologiile bazate pe inteligența artificială pot ajuta la optimizarea agriculturii și la reducerea pierderilor, însă este esențială implicarea constantă a oamenilor în procesul de control.

În contextul acestor riscuri, companiile din domeniul alimentar și autoritățile de reglementare sunt în căutarea unor soluții pentru a îmbunătăți securitatea cibernetică și a asigura continuitatea lanțului de aprovizionare. Recent, Comisia Europeană a propus noi măsuri pentru a consolida reziliența infrastructurilor critice, inclusiv cele din sectorul alimentar, în fața amenințărilor cibernetice și a altor forme de perturbare.

Sursa: Playtech.ro