Cluj 26°C
Alergii de vară: Ce le declanșează și cum le deosebești de răceală
Conform Digi24: Alergiile de vară, adesea confundate cu răcelile comune, pot transforma sezonul cald într-o perioadă dificilă pentru mulți români, cu simptome precum strănutul persistent, ochii iritați și dificultăți respiratorii. Medicul alergolog Dr. Petruțescu Brîndușa a explicat pentru Digi24.ro care sunt cei mai comuni declanșatori și cum pot fi recunoscute aceste afecțiuni.
Alergiile reprezintă reacții exagerate ale sistemului imunitar la substanțe inofensive, numite alergeni. Aceștia sunt percepuți greșit de organism ca fiind periculoși, declanșând un răspuns variabil de la o persoană la alta.
Cele mai frecvente alergii sezoniere
În lunile de vară, numărul reacțiilor alergice crește din cauza concentrației mari de polen, a temperaturilor ridicate și a umidității. Alergia la polenul de graminee, precum iarba de gazon și cerealele, este una dintre cele mai răspândite, afectând persoanele în special între lunile mai și iulie. Ulterior, în a doua parte a verii și începutul toamnei, polenul buruienilor, în special ambrozia, devine un factor important, putând provoca reacții chiar și la concentrații scăzute.
Pe lângă polen, mucegaiurile prosperă în condiții de umiditate și temperaturi ridicate, eliberând spori ce pot declanșa reacții alergice. Acestea se găsesc atât în exterior, pe vegetația în descompunere, cât și în interior, în spații slab ventilate precum băile sau pivnițele.
De asemenea, sezonul cald aduce un risc crescut de alergii la înțepăturile de insecte – albine, viespi, bondari sau furnici. Pe lângă reacțiile locale, în cazuri severe, acestea pot evolua către anafilaxie, o urgență medicală. Un alt tip de alergie, sindromul de alergie orală, apare la persoanele alergice la polen după consumul unor fructe sau legume crude, datorită asemănării proteinelor din polen cu cele din alimente.
Manifestări și diferențe față de răceală
Simptomele alergiilor de vară includ strănut repetat, secreții nazale apoase, congestie nazală și mâncărime la nivelul nasului. Pot apărea și manifestări oculare: ochi roșii, lăcrimare excesivă sau mâncărime. Unii pacienți pot prezenta tuse iritativă, respirație șuierătoare și dificultăți respiratorii, mai ales dacă suferă de astm. Erupțiile cutanate sau urticaria sunt, de asemenea, posibile.
La adulți, predomină rinita și conjunctivita alergică, cu simptome apărând mai ales în anumite perioade ale anului și agravate de expunerea la polen. La copii, semnele pot fi mai subtile: frecarea repetată a nasului, respirația pe gură, sforăitul, tulburări de somn, iritabilitate și dificultăți de concentrare, toate acestea afectând calitatea somnului și performanțele școlare dacă nu sunt tratate.
Diferența principală între o alergie sezonieră și o răceală constă în debutul brusc al alergiilor, imediat după contactul cu alergenii. Strănutul apare în salve, secrețiile nazale sunt clare și apoase, iar mâncărimea este caracteristică. Alergiile nu prezintă febră și pot persista săptămâni sau luni, reapărând anual. Răcelile, în schimb, au un debut treptat, durează, în general, 7-10 zile, secrețiile nazale devin mai dense și colorate, iar mâncărimea este rară.
Prevenirea și consultul medical
Deși evitarea completă a alergenilor este dificilă, anumite măsuri pot reduce intensitatea simptomelor. Pentru alergia la polen, se recomandă monitorizarea concentrațiilor, limitarea activităților în aer liber în perioadele cu risc crescut, menținerea geamurilor închise și utilizarea aerului condiționat cu filtre curate. Un duș și schimbarea hainelor imediat după intrarea în casă sunt esențiale. Pentru mucegaiuri, importantă este aerisirea regulată, reducerea umidității interioare și îndepărtarea zonelor afectate. În cazul înțepăturilor de insecte, se recomandă evitarea parfumurilor puternice și purtarea hainelor care acoperă pielea.
Un consult alergologic devine necesar atunci când simptomele persistă mai multe săptămâni, reapar anual, nu răspund la tratamentele obișnuite, mai ales dacă apar dificultăți de respirație sau reacții severe la înțepăturile de insecte, sau dacă manifestările afectează activitățile zilnice. Medicul alergolog poate identifica alergenii prin teste specifice și poate stabili un plan de tratament personalizat. Acesta poate include antihistaminice, spray-uri nazale cu corticosteroizi, picături oftalmice sau autoinjectorul cu adrenalină. În cazuri selectate, imunoterapia alergen-specifică, cunoscută ca vaccinare antialergică, poate modifica evoluția bolii.
Sursa: Digi24
