Alarmă mondială: 1,8 miliarde de oameni, afectați de boală până în 2050
O afecțiune hepatică cu o creștere alarmantă înregistrează o răspândire rapidă la nivel global, cu estimări care indică un număr de 1,8 miliarde de persoane afectate până în 2050. Studiile recente arată că majoritatea pacienților nu sunt conștienți de starea lor de sănătate.
Este vorba despre boala ficatului gras, o problemă medicală care în trecut era asociată în exclusivitate cu consumul de alcool. În prezent, această afecțiune afectează un număr record de persoane abstinente, spun medicii.
Datele, publicate într-o revistă de specialitate, provin din studiul Global Burden of Diseases, Injuries, and Risk Factors (GBD). Cercetarea indică faptul că, în prezent, aproximativ 1,3 miliarde de oameni suferă de această boală, reprezentând o creștere de 143% în ultimele trei decenii. Aproximativ 16% din populația globală este afectată.
În 1990, numărul cazurilor era estimat la circa 500 de milioane. Până în 2023, acesta a ajuns la 1,3 miliarde, iar până în 2050 este anticipată o creștere cu 42% față de nivelul actual. Rata globală de prevalență a atins în 2023 14.429 de cazuri la 100.000 de persoane, o creștere de 29% comparativ cu 1990.
Boala, mai frecventă la bărbați și vârstnici
Această afecțiune este mai întâlnită la bărbați decât la femei și atinge cele mai mari rate de prevalență în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 80 și 84 de ani. Totuși, cele mai multe cazuri sunt înregistrate la adulți mai tineri, în jurul vârstei de 35–39 de ani la bărbați și 55–59 de ani la femei.
Afecțiunea este cunoscută sub numele de boală hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD). Aceasta înlocuiește denumirea anterioară de „ficat gras non-alcoolic” și descrie acumularea excesivă de grăsime în celulele hepatice.
Spre deosebire de bolile hepatice clasice, MASLD are la bază factori metabolici precum obezitatea și excesul de grăsime abdominală, diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială și nivelul ridicat de zahăr în sânge. Creșterea incidenței cu 143% din 1990 până în prezent reflectă un stil de viață tot mai sedentar și o dietă globală bazată pe alimente ultra-procesate.
Simptomele apar în stadiile avansate de boală
Medicii subliniază dificultatea diagnosticării acestei boli, din cauza naturii sale „tăcute”. Ficatul nu are receptori de durere, ceea ce face ca inflamația și cicatrizarea să progreseze fără semne evidente timp de ani de zile.
Dacă rămâne nediagnosticată, MASLD evoluează către MASH (steatohepatită asociată disfuncției metabolice). În această etapă, grăsimea provoacă inflamație severă, conducând la ciroză (înlocuirea țesutului sănătos cu cicatrici permanente), insuficiență hepatică (pierderea funcției organului) și cancer hepatic (risc crescut de tumori).
Medicii constată că, deși boala era specifică vârstei a doua, tot mai mulți adulți tineri dezvoltă acum forme severe de ficat gras.